Raportul de securitate de la München confirmă diagnosticul de „neputinţă colectivă”
0
Numărătoarea inversă până la Conferinţa de Securitate de la München începe cu raportul de securitate. Anul acesta, documentul vorbeşte despre neputinţă, percepţia ameninţărilor şi crize reale.
Ca diplomat cu mulţi ani de carieră, Wolfgang Ischinger este pe cât de politicos, pe atât de controlat. Totuşi este suficient să-l priveşti pentru a înţelege că preferă mai degrabă să vorbească despre detaliile viitoarei Conferinţe de Securitate de la München, ultima sub preşedinţia sa, în cadrul acestui briefing de presă virtual. Însă jurnaliştii insistă şi îi solicită lui Ischinger aprecierile cu privire la actuala criză din Ucraina.
Expertul subliniază că "trebuie să creştem gradul de înţelegere a publicului cu privire la faptul că descurajarea înseamnă prevenirea războiului" şi se declară mulţumit de faptul că Europa joacă din nou un rol important în discursul diplomatic intens, după ce "iniţial părea că este un observator pe margine, în timp ce alţii vorbeau despre criză şi despre posibilitatea de a o rezolva".
„Evoluţii multiple ale crizei”
Anul trecut, din cauza Covid, evenimentul s-a desfăşurat online
Însă Ischinger şi echipa sa nu sunt preocupaţi doar de actuala criză din Ucraina. Privind retrospectiv la cei 14 ani în care a condus Conferinţa de Securitate, diplomatul spune: ”Nu-mi amintesc să fi avut vreodată crize cu evoluţii atât de multiple". Ischinger a trecut în revistă câteva dintre dosarele nesoluţionate ale politicii mondiale: problema Iranului, modalitatea de raportare la China, viitoarea ordine de securitate euroatlantică, abordarea relaţiilor cu SUA ca partener.
Abundenţa crizelor care trebuie rezolvate simultan constituie tema raportului de securitate de la München, document ce este întotdeauna publicat cu câteva zile înainte de reuniunea de la Bayrischer Hof din München şi care pregăteşte terenul de discuţii, agenda importantului eveniment. În acest an, raportul se intitulează "Turning the Tide, Unlearning Helplessness” - Schimbarea cursului evenimentelor, ieşirea din neputinţă.
Sentimentul de „neputinţă colectivă”
Raportul diagnostichează un sentiment de "neputinţă colectivă". La fel ca şi indivizii, societăţi întregi ar putea fi afectate de impresia că sunt incapabile să facă faţă provocărilor cu care se confruntă.
"Este evident că anul 2021 nu a fost marcat de optimism geopolitic. Aproape în fiecare lună, o nouă criză a intrat în centrul atenţiei, contribuind la sentimentul că valul crescând de probleme ameninţă să ne copleşească", se arată în raport.
Conferinţa de Securitate în 2013, cu participare numeroasă. Între vorbitori s-a numărat şi Joe Biden, la acea vreme vicepreşedinte al Statelor Unite în timpul administraţiei Barack Obama
Această stare de spirit, scriu autorii documentului, afectează în mod deosebit democraţiile liberale. În ea rezidă pericolul ca lumea "să nu îşi asume provocările cu care se confruntă planeta, chiar dacă are la dispoziţie resursele, strategiile şi instrumentele pentru a le face faţă".
Ulrike Franke citeşte raportul în cheia unui apel adresat Vestului, de a trata cu mai multă atenţie problemele lumii. Expertul în securitate de la grupul de reflecţie european European Council on Foreign Relations, ECFR, explică, într-un interviu acordat DW, că această constatare a "neputinţei" vine în continuarea raportului de securitate din 2020, care a avut ca temă "Westlessness".
În urmă cu doi ani, acest termen adesea citat a fost folosit pentru a descrie un sentiment larg răspândit de nelinişte în faţa unei incertitudini crescânde cu privire la viitorul şi destinul Vestului.
Captarea stării de spirit actuale şi prezentarea ei într-un mod concis este o abilitate pe care Franke o apreciază în mod special la rapoartele de securitate de la München. Lucrarea actuală se bazează pe sondaje efectuate pe un eşantion de 12.000 de persoane din întreaga lume cu privire la percepţia lor asupra riscului.
Rezultatele sunt interesante. În Germania, schimbările climatice şi fenomenele meteorologice extreme asociate cu acestea se află în fruntea listei de ameninţări. În SUA, oamenii sunt preocupaţi în principal de posibilele atacuri cibernetice. În China, oamenii consideră că ameninţările din partea SUA reprezintă cel mai mare risc. În Rusia, oamenii privesc spre interior şi se tem în primul rând de creşterea inegalităţii sociale. Iar India este singura ţară în care utilizarea armelor nucleare de către un adversar reprezintă cea mai mare îngrijorare.
Expertul în securitate Franke se descrie drept un "mare fan" al sondajelor, statisticilor şi graficelor din raportul de securitate, despre care spune că are o influenţă asupra dezbaterii privind politica de securitate în ansamblu.
De la Afganistan la lanţurile de aprovizionare
Având în vedere concentrarea asupra crizelor şi ameninţărilor, rapoartele de securitate de acest fel nu sunt neapărat caracterizate de optimism. În urmă cu şapte ani, primul raport a fost intitulat: "Ordine în colaps, gardieni ezitanţi". Iar dimensiunile rapoartelor au crescut pe măsură ce crizele au luat amploare, de la 72 de pagini în 2015 la 182 de pagini, cât are cea mai recentă analiză.
Cancelarul federal Olaf Scholz
Pe lângă percepţia globală a riscului şi criza ucraineană, rapoartele abordează o serie întreagă de alte crize şi consecinţele acestora. De pildă, retragerea haotică din Afganistan, deteriorarea situaţiei de securitate din Mali şi din întreaga regiune Sahel, destabilizarea din Cornul Africii şi din Golful Arabiei, creşterea inegalităţii în lume şi lanţurile de aprovizionare fragile în sectorul tehnologic - subiecte ce se vor regăsi pe agenda Conferinţei de Securitate.
Anul acesta, în pofida pandemiei, invitaţii vor participa în mod fizic la eveniment. În "condiţii extrem de restrictive, ca o conferinţă pur de lucru", după cum subliniază Wolfgang Ischinger. "Nevoia de întâlniri bilaterale informale în perechi sau în cercuri mici a crescut enorm. Nu doar din cauza crizei, ci şi a lunilor lungi în care astfel de întâlniri nu au avut loc", notează şeful Conferinţei de Securitate.
Ischinger se aşteaptă să primească la conferinţa de la Bayrischer Hof din München aproximativ 35 de şefi de stat şi de guvern şi aproximativ 100 de miniştri, în special miniştri de externe şi de apărare.
Secretarul general al ONU, Antonio Guterres
La reuniune va lua cuvântul, între alţii, secretarul general al ONU, Antonio Guterres. Pe lista de invitaţi figurează cancelarul german Olaf Scholz şi numeroşi membri ai cabinetului federal. De asemenea, secretarul general al NATO Jens Stoltenberg şi cei mai importanţi reprezentanţi ai UE se vor deplasa în capitala Bavariei. Statele Unite vor fi reprezentate de o delegaţie numeroasă iar ministrul chinez de externe va interveni prin intermediul unei înregistrări video. De asemenea, vor veni la München numeroşi participanţi de rang înalt din afara Europei.
Participarea Rusiei este incertă
O invitaţie a fost adresată şi preşedintelui rus Vladimir Putin, dar acesta a declinat-o, a explicat Ischinger. În ce măsură ministrul rus de externe Serghei Lavrov va participa sau nu, va fi clarificat cu puţin timp înainte de începerea conferinţei, a subliniat diplomatul german. Wolfgang Ischinger s-a arătat încrezător că guvernul rus nu va rata ocazia de a "explica încă o dată în detaliu publicului de la München motivele care au condus la aceste cerinţe finale pe care Federaţia Rusă le-a prezentat la sfârşitul anului trecut şi care au fost subiectul diplomaţiei intense din ultimele săptămâni".
În acest context, Wolfgang Ischinger a exprimat ”o mare dorinţă”: "Aş dori ca la ultima reuniune pentru care sunt personal responsabil să apară măcar câteva impulsuri capabile să favorizeze detensionarea diplomatică a aşa-numitei crize ucrainene”.
Matthias von Hein - Deutsche Welle
Se încarcă comentariile...
