Război şi inflaţie

Este oare justificat să ne întrebăm de ce oamenii politici, din ce în ce mai dominaţi de gândirea în alb şi negru a generalilor din diferite generaţii, din ce în ce mai mulţi dorindu-şi să-şi înscrie la activ o victorie în "războiul lor", nu amintesc nimic, totuşi, măcar în scârbă, măcar aşa de florile mărului cum este cazul când te adresezi civililor proşti şi incompetenţi, că orice război va avea

consecinţe terbile, amplificate exponenţial de performanţele excepţionale ale armamentului, convenţional şi nuclear, aflat în toate arsenale lumii?

Consecinţele acestea vor fi extrem de profunde, extinse şi, deja de acum, pe timp de pace, încep să lovească din greu populaţii din diverse părţi ale lumiii, nemaiţinând cont că e vorba sau nu despre zonele potenţial incluse în aria de risc. Perspectiva unui război cum este cel anunţat între SUA şi Rusia, urmat evident de implicarea aliaţilor din NATO şi din CSI sau din Organizaţia de cooperare de la Shanghai, trebuie judecată în moid realist prin prisma consecinţelor sale directe pe plan economic. Şi de estimat în ce măsură poate să influenţeze imediat şi masiv perspectivele de creştere zonale, continentale sau mondiale în această lume profund interconectată aşa cum este cea în care trăim.

Înţeleg că, din motive diverse conjuncturale, pe liderii noştri politici acest aspect nu îi interesează,  minor cum este în faţa a ceea ce le apare acum ca prioritate absolută, adică desfăşurarea potenţialului armat al României în combinaţie cu prezenţa aliată în flancul estic. Dar asta, cel puţin din punctul meu de vedere, nu înseamnă că motivele de îngriojorare reale nu există şi chiar sunt în evoluţie exponenţială, la nivele fie neamîntâlnite, reamintind de momente dramatice ale crizelor economice globale. Şi, în plus, se adaugă previziunile diverselor organisme internaţionale care, contemplând acest perisaj economic cu preţuri scăpate de sub control, anunţă o creştere substanţială a procentului de inflaţie. Acesta este vectorul cel mai important de urmărit deoarece începe să producă o accelerare vertiginoasă a dezechilibrelor economice şi sociale mondiale, începând cu ţările cele mai "sensibile", acum aproape perfect şi total lipsite de sursele unei independenţe proprii, începând, fireşte cu cea energetică.

Este oare o simplă şi inutilă teorie a chibritului sau, deja, se pot lista argumente ferme în favoarea acestui scenariu de conflict care să fie motorul unei schimbări violente a raporturilor de putere pe scară mondială? Un răspuns care ar fi trebuit să cutremure România  a fost difuzat exact în ziua în care blindatele americane erau trimise să defileze pe şoselele româneşti şi a fost rapid acoperit de discursurile oficiale triumfaliste: BNR a crescut prognoza de inflaţie: pentru trimestrul 1 la 7,9-8%, pentru trimestrul 2 la 11,2%, pentru trimestrul 3 la 10,.2%, iar pentru trimestrul 4 la 9,6%.  Potrivit acestor estimări, cea mai mare inflaţie va fi înregistrată în perioada aprilie-iunie: 11,2%.

Scenariul actual, întocmit pe baza datelor disponibile şi a reglementărilor în vigoare, evidenţiază o înrăutăţire considerabilă a perspectivei pe termen scurt a inflaţiei, sub impactul puternic al şocurilor pe partea ofertei, în principal al preţurilor la energie. Astfel, rata anuală a inflaţiei este aşteptată să-şi accentueze semnificativ creşterea în trimestrul II 2022 şi să urce la un nivel de două cifre, în principal ca efect al unor majorări mult mai ample ale preţurilor gazelor naturale şi energiei electrice, ce se vor evidenţia pregnant după suspendarea în luna aprilie a schemelor de compensare aplicate pentru consumatorii casnici

Sursa: Comunicatul Băncii Naţionale a României 

Asta e situaţia, scuzaţi de vorba proastă, pe timp de pace. Dar cu război la graniţe României oare cum va fi? Şi mai e o întrebare: ar fi vorba despre o chestiune care să privească exclusiv perspectivele economiei româneşti sau este un proces deja solid amorsat în spaţiul euro-atlantic, acesta care va trebui să se mobilizeze exemplar, cu toate categoriile de resurse, pentru a veni în ajutor, la caz de nevoie, ţărilor din estul european, de pe linia de contact sau chiar ameninţate direct de o explozie militară în Ucraina? Statisticile oferă răspunsuri foarte limpezi şi uşor de descifrat.

În SUA, spre exemplu, procentul inflaţiei a crescut la 7,5% în luna trecută, cel mai înalt nivel din februarie 1982, fiind superior previziunilor de 7,3% . Iată tabloul statistic şi comentariul difuzat de surse oficiale din Adminstraţia SUA:

API ACCESS PANEL

The annual inflation rate in the US accelerated to 7.5% in January of 2022, the highest since February of 1982 and well above market forecasts of 7.3%, as soaring energy costs, labour shortages, and supply disruptions coupled with strong demand weigh. Energy remained the biggest contributor (27% vs 29.3% in December), with gasoline prices surging 40% (49.6% in December). Inflation accelerated for shelter (4.4% vs 4.1%); food (7% vs 6.3%), namely food at home (7.4% vs 6.5%); new vehicles (12.2% vs 11.8%); used cars and trucks (40.5% vs 37.3%); and medical care services (2.7% vs 2.5%). Excluding volatile energy and food categories, the CPI rose 6%, the most since August of 1982. On a monthly basis, consumer prices increased 0.6%, in line with forecasts. The January figure includes changes in seasonal adjustment factors with the bigger weight given to used cars and trucks and a smaller one for food away from home, but the calculations did not affect unadjusted data. source: U.S. Bureau of Labor Statistics

Iată, în oglindă, evoluţia indicelui comparativ al evoluţiei preţurilor pentru consumatori în Europa:

Consumer Price Indices

Year-on-year change %; 2015: 100

Consumer Price Indices (Year-on-year change %; 2015: 100) - *: Consumer Price Indices **: Harmonised Index of Consumer Prices

         (p) provisional results

         *: Consumer Price Indices **: Harmonised Index of Consumer Prices

         Geographic coverage: France excluding Mayotte

Source: INSEE, Consumer Price Indices

Luna trecută, nivelul inflaţiei atingea un nivel cu două cifre doar în Estonia (11,7%) şi în Lituania (12,2%), aveţi aici statistici interesante.

Bursele reacţionează identic în previziunea tensiunilor militare, continuă creşterea preţului materiilor prime, scade valoarea indicelui S&P 500 cu 1,9%, iar Nasdaq Composite (majoritar concentrat pe valori tehnologice) scade cu 2,8%. Imediat după dclaraţia lui Jack Sullivan, consilierul prezidenţial pe securitate în administraţia Biden care a indicat în mod clar că Putin ar putea lansa un atc în Ucraina înaintea închiderii Jopcurilor Olimpice de iarnă de la Beijing, preţul petrolului a crescut cu aproape 4% , barilul de ţiţei fiind tranzacţionat pe bursa din New York la 94,9$, foarte aproape de nivelul maxim de criză din 2014, Dow Jones Industrial Average a scăzut cu puţin peste 500 de puncte. În schimb, logic, aşa cum anunţă analiştii în Financial Times, au crescut acţiunile companiilor care fabrică sisteme de armament: valoarea acţiunilor Lockeed Martin a crescut cu 2,8%, iar cele ale companiei L3Harris Technologies cu 3,7%.

Perspectiva dramtică, dincolo de care nici comentatorii nu vor să se aventureze în a formula analize de risc, este că, aşa cum spun deja analiştii de la JPMorgan citaţi de CNN, "preţul petrolului ar putea creşte uşor oeste valoarea de 120 $ barilul...chiar peste 150 de$ per baril" în caz de conflict în Ucraina. Valoarea considerată drept maxim istoric pentru un baril de ţiţei a fost atinsă în iulie 2008 şi a fost de 147,50$.

Există previziuni de risc pentru economia României în cazul unei asmenea crize majore pe plan european şi mondial? Poate că da, dar cine să poată şti? Ce ştim este că, pe fond, n-avem a ne face griji doarece, cum ne-a asigurat Preşedintele Comandat Suprem, România este bine apărată şi avem rezerve suficiente şi scenarii pentru orice situaţie.

Tot e bine.

Să vedem facturile care urmează, cu război sau fără.