Războiul ruso-ucrainean riscă să ajungă  la Kiev

Speranţele privind încetarea confruntărilor armate dintre separatiştii pro-ruşi din estul Ucrainei şi trupele guvernamentale sunt puse în pericol de doborârea unui avion militar ucrainean şi atacarea ambasadei Rusiei la Kiev.

Ucraina şi-a plâns morţii, ieri, după ce un avion cu 49 de oameni la bord a fost doborât, sâmbătă, de separatişti pro-ruşi, în oraşul Lugansk. La prânz, toată ţara a păstrat un moment de reculegere în memoria militarilor morţi. Mii de ucraineni au venit în centrul Kievului, unde au participat la o ceremonie de comemorare.

Drapelul naţional a fost coborât în bernă, iar concertele şi alte evenimente culturale au fost anulate. În regiunea Dnepropetrovsk, autorităţile au decis ca doliul să fie prelungit până în data de 27 iunie. Aceasta este cea mai mare pierdere a Armatei ucrainene de la lansarea operaţiunii antiteroriste, acum două luni.

Separatiştii ar fi tras asupra avionului tip Iliushin IL-76 cu rachete sol-aer şi mitraliere de mare calibru. Avionul a fost doborât în timp ce se apropia de aeroportul din Lugansk, spun surse militare ucraineane. Prăbuşirea aeronavei s-a soldat cu 49 de victime, nouă membri ai echipajului şi 40 de paraşutişti militari, a transmis Ministerul Apărării din Ucraina.

Avionul doborât cu arme din Rusia
 
Ministerul ucrainena al  Apărării a precizat că armele utilizate de separatişti provin din Rusia. „Există mai multe dovezi care demonstrează că armele utilizate de către separatişti au fost aduse în Ucraina din Rusia“, a declarat purtătorul de cuvânt al forţelor ucrainene, Vladislav Selezniov. NATO a publicat pe site-ul său imagini care demonstrează intrarea în Ucraina a tehnicii militare din Rusia.

Şi Administraţia SUA şi-a manifestat convingerea că tancurile şi lansatoarele de rachetă folosite de forţele separatiste nu puteau proveni decât din Rusia. De asemenea, SUA ar deţine informaţii care dovedesc că tancuri ruseşti aflate în sud-vestul ţării ar fi părăsit, recent, baza militară din regiune. „Moscova ar putea pretinde că aceste tancuri aparţin armatei ucrainene, numai că în această regiune nu există nicio divizie de tancuri.

Suntem convinşi aşadar că aceste tancuri vin din Rusia“ a declarat purtătoarea de cuvânt a Pentagonului, Marie Harf. Şi purtătorul de cuvânt  al guvernului german a declarat că a luat act cu „îngrijorare“ de informaţiile vehiculate de SUA. „Dacă se confirmă că „tancuri şi armament greu provenite din Rusia au ajuns în mâinile separatiştilor, situaţia ar lua o turnură gravă şi foarte îngrijorătoare“, a declarat purtătorul de cuvânt al cancelariei berlineze, Steffen Seibert.

Poroşenko promite un răspuns dur

În urma tragediei aviatice, preşedintele Ucrainei, Petro Poroşenko, a promis un răspuns dur la acţiunile militanţilor proruşi şi a anunţat că armata a trecut la contraofensivă. La cererea liderului de la Kiev, Consiliul Naţional de Securitate şi Ministerul Apărării se vor întruni astăzi pentru a discuta cele mai recente evenimente din ţară. De asemenea, guvernul ucrainean a primit sarcina de a acorda ajutor familiilor militarilor care şi-au pierdut viaţa în urma prăbuşirii avionului la Lugansk.

Dispozitiv exploziv, la sediul Preşedinţiei Ucrainei

Un dispozitiv exploziv de mare putere a fost depistat şi dezamorsat, sâmbătă, în apropierea Preşedinţiei Ucrainei, la Kiev, anunţă surse din cadrul serviciilor de securitate citate de Kyiv Post. „Dispozitivul a fost descoperit în cursul nopţii la intrarea principală a vehiculelor. Într-o cutie erau cinci grenade şi un kilogram de piese metalice. Era un dispozitiv foarte puternic“, explică un oficial ucrainean, sub protecţia anonimatului.

Atacarea ambasadei Rusiei la Kiev, o provocare?

După ce insurgenţi pro-ruşi din estul Ucrainei au doborât, sâmbătă dimineaţă, un avion militar ucrainean în zona oraşului Lugansk, omorând peste 49 de persoane, peste 300 de oameni au lau cu asalt Ambasada Rusiei de la Kiev, reuşind să dea jos steagul rus de pe clădire, să răstoarne maşini şi să spargă mai multe geamuri ale reprezentanţei.

Protestatarii au afirmat că vor trimite steagul rus militarilor ucraineni care participă la operaţiunea antiteroristă din estul ţării. Ei au arborat pe gardul ambasadei steagul Ucrainei. Mitingul a început în mod paşnic, cu participarea a peste 80 de persoane, a relatat purtătorul de cuvânt al ambasadei, Oleg Grişîn.

Ulterior, protestatarii au început să se comporte agresiv, să scandeze lozinci antiruse şi să ceară întreruperea relaţiilor diplomatice cu Rusia. Până şi ministrul ucrainean de Externe, Andrei Deşciţa, a înfuriat Moscova, declarând, în faţa sutelor de manifestanţi, că preşedintele rus, Vladimir Putin, este „un nenorocit“. O înregistrare video filmată sâmbătă îl surprinde pe Andrei Deşciţa afirmând textual: „Putin este un nenorocit“.

„Petro Poroşenko ar trebui să îşi schimbe ministrul de Externe. Nu ştie să se controleze“, a reacţionat Aleksei Pucikov, preşedintele Comisiei pentru Afaceri Externe din Duma de Stat. Rusia a denunţat şi  lipsa de acţiune a forţelor de ordine ucrainene, care „nu au făcut nimic pentru protejarea ambasadei, ceea ce reprezintă o gravă încălcare a angajamentelor internaţionale ale Ucrainei“.

Insultele obscene la adresa preşedintelui rus, Vladimir Putin, ale ministrului ucrainean de Externe, Andrei Deşciţa au arătat lumii ce oameni au venit la putere în Ucraina, a declarat şi Comisarul pentru Drepturile Omului şi Democraţie din cadrul Ministerului rus de Externe, Konstantin Dolgov.

Protestele de la ambasada Rusiei la Kiev au fost la început paşnice, dar ulterior au degenerat. Autorităţile ucrainene susţin că ar fi vorba de provocatori. Sunt analişti care nu exclud să existe forţe care să încerce aducerea conflictului ruso-ucrainean chiar în capitala Ucraieni pentru compromiterea noilor autorităţi pro-occidentale de la Kiev.