Repatrierea jihadiştilor ISIS de către Turcia, problemă complicată pentru statele balcanice

Ţările din Balcani se confruntă cu o nouă provocare, ca urmare a războiului din Siria: Turcia vrea să repatrieze sute de luptători ai grupării Stat Islamic şi familiile lor.

O nouă monedă de schimb în relaţia Turciei cu Europa, experţii spun că procesul de a-i aduce acasă pe luptători va fi un test major pentru statele din Balcani.

„La modul genreal, nimeni din lume nu este pregătit să accepte luptători străini pentru că este un nou fenomen internaţional”, a spus analistul Safet Music, de la o firmă de securitate cu sediul la Sarajevo. „Bineînţeles că statele dezvoltate se pot descurca mai uşor cu această problemă decât ţările balcanice”.

„Putem spune că există experţi care să se ocupe de această problemă. De asemenea, există şi legislaţie. Dar nu există mijloace pentru procesul de deradicalizare şi nu există spaţiu pentru cazarea membrilor ISIS şi a familiilor lor”.

Burak Bilgehan Ozpek, profesor de relaţii internaţionale la Universitatea TOBB din Ankara, a spus că, la fel ca în cazul refugiaţilor sirieni şi a tranzitului lor prin Turcia, spre Uniunea Europeană, preşedintele turc Recep Tayyip Erdogan va folosi problema luptătorilor ISIS ca un avantaj pentru a obliga statele occidentale să-i tolereze politicile din Siria vecină.

„Alături de problema refugiaţilor, foştii luptători ISIS şi familiile lor sunt o altă pârghie pentru Erdogan în relaţiile sale cu Occidentul”, a declarat Ozpek pentru site-ul Balkan Insight.

„Erdogan încearcă să arate ţărilor europene care nu susţin operaţiunea militară a Turciei faptul că Ankara este parte a sistemului european de securitate în ceea ce priveşte acest aspect”.

Intervenţia militară a Turciei din Siria, din luna octombrie, imediat după o retragere a trupelor americane din zonă, a injectat o nouă lipsă de certitudine în ceea ce priveşte problema jihadiştilor ISIS din Europa. 

„Nu suntem hotel pentru teroriştii niciunei ţări”, a spus ministrul turc de Interne Suleyman Soylu, pe 13 noiembrie, în timp ce Erdogan se întâlnea cu Donald Trump la Casa Albă. „UE şi alţii nu au o politică pentru ei, dar noi avem şi o vom implementa”.

Întâlnirea dintre Erdogan şi Trump nu a dus la nicio concluzie clară a unui viitor parcurs de urmat.

Nu se ştie exact câţi luptători ai Statului Islamic şi membri ai familiilor lor sunt originari din Balcani, dar majoritatea vin din Kosovo, Bosnia, Albania şi Macedonia de Nord şi un număr mai mic provin din Muntenegru şi Serbia.

„Bineînţeles că foştii membri ISIS reprezintă o ameninţare la adresa securităţii din ţările lor, dar dacă sunt acuzaţi şi supuşi unui program de deradicalizare şi sunt supravegheaţi de agenţii de securitate, această ameninţare se va reduce semnificativ”, a mai precizat Music.

Deşi statele vor adopta o abordare mai benevolentă faţă de femei şi copii, Music a menţionat că „este necesar să se determine care dintre femei au participat în formaţiunile ISIS şi dacă au avut misiuni de luptă şi acestea trebuie procesate”.

Ministrul adjunct al securităţii din Bosnia, Mijo Kresic, a declarat pe 13 decembrie că Bosnia va primi orice luptători de pe câmpurile de luptă siriene şi irakiene care au cetăţenie bosniacă şi că aceştia vor fi trataţi conform legii.

În ceea ce priveşte Kosovo, ministrul de Interne Ekrem Mustafa a declarat pentru Radio Europa Liberă, luna aceasta, că Priştina discută cu Ankara privind repatrierea altor 100 de kosovari din Siria, după cei 110 repatriaţi în luna aprilie, inclusiv mai mulţi foşti luptători.

Recunoscând faptul că procesul este „riscant”, Fatos Makolli, coordonatorul pentru combaterea terorismului din Kosovo, a declarat pe 10 noiembrie, pentru Deutsche Welle: „Putem controla acest risc pentru că ştim despre aceşti oameni. Îi judecăm pe cei vinovaţi şi încercăm să facem tot posibilul să-i integrăm pe ceilalţi în comunitate”.

Strategie riscantă 

Se crede că Turcia deţine cam 1.200 de foşti jihadişti ISIS, în timp ce forţele kurde din Siria încă controlează peste 10.000 de foşti luptători şi pe familiile lor.

Însă profesorul Ozpek a avertizat: „Încă nu ştim numărul real al luptătorilor ISIS şi al familiilor lor din închisori şi tabere”.

Nu se ştie câţi au scăpat atunci când forţele kurde s-au retras din faţa militarilor turci care avansau, o operaţiune despre care Ankara a spus că a avut rolul de a crea o zonă-tampon şi de a uşura corvoada refugiaţilor pe care Turcia trebuie să o suporte. UE a condamnat operaţiunea.

„Ţările occidentale nu au susţinut operaţiunea Turciei în Siria şi Turcia a fost considerată responsabilă pentru evadarea prizonierilor ISIS”, a spus Ozpek.

„Din acest motiv, Erdogan vrea acum să fie cel care protejează lumea de jihadiştii ISIS. Vrea să exacerbeze criza pentru negocieri şi apoi va încerca să rezolve problema”.

Turcia găzduieşte în prezent peste cinci milioane de refugiaţi, patru milioane dintre ei fiind sirieni.

Ozpek a subliniat că strategia lui Erdogan este foarte riscantă. „Dacă aceste negocieri au succes, Turcia va fi cea care va furniza securitate Europei, dar dacă ele eşuează, atunci Turcia va fi cea care va submina securitatea europeană”.