Europa

articolul anterior articolul urmator

Reuniunea Consiliului European de iarnă. Negocieri dificile se anunţă asupra bugetului multianual al UE şi Pactului ecologic

0
12 Dec 2019 07:53:00
Autor: Viorica Marin
Liderii Uniunii Europene au o agendă încărcată pentru Consiliul European de iarnă
Liderii Uniunii Europene au o agendă încărcată pentru Consiliul European de iarnă

Bugetul multianual al Uniunii Europene, schimbările climatice şi Brexitul sunt principalele puncte ale agendei Consiliului European de iarnă, ce are loc joi şi vineri la Bruxelles, acesta fiind primul summit al UE prezidat de Charles Michel în calitate de preşedinte al Consiliului European. Ngocieri dificile îi aşteaptă pe liderii europeni asupra Pactuui ecologic lansat de şefa Comisiei Europene şi asupra bugetului multianual.

 
Liderii statelor membre vor finaliza orientările privind strategia pe termen lung a UE referitoare la schimbările climatice care urmează să fie transmisă secretariatului Convenţiei-cadru a ONU asupra schimbărilor climatice (CCONUSC) la începutul anului 2020. Participanţii se vor concentra asupra obiectivului atingerii neutralităţii climatice până în 2050.
 
Primul pachet de măsuri al UE privind schimbările climatice a stabilit trei obiective-cheie pentru 2020, numite Obiectivele 20-20-20: o reducere cu 20% a emisiilor de gaze cu efect de seră, o creştere până la 20% a ponderii energiei din surse regenerabile şi realizarea unei îmbunătăţiri cu 20% a eficienţei energetice.
 
În legătură cu cadrul financiar multianual 2021-2027, discuţia va porni de la un cadru de negociere cu cifre pregătit de preşedinţia finlandeză a Consiliului UE, aşa cum au solicitat liderii statelor membre la summitul UE din octombrie.
 
Vineri, în a doua zi a summitului european, liderii UE27 vor discuta despre Brexit şi despre pregătirile pentru negocierile asupra viitoarei relaţii între Uniunea Europeană şi Regatul Unit după ce această ţară se va retrage din blocul comunitar.
 
De asemenea, vineri va avea loc un summit al zonei euro, în care vor fi prezentate progresele înregistrate în punerea în aplicare a declaraţiei Summitului zonei euro din iunie 2019, inclusiv revizuirea Tratatului privind Mecanismul european de stabilitate (MES), instrumentul bugetar pentru convergenţă şi competitivitate (BICC) şi lucrările cu caracter tehnic vizând consolidarea uniunii bancare.
 
România vrea un buget ambiţios al UE
 
România va fi reprezentată de preşedintele Klaus Iohannis. În ceea ce priveşte bugetul multianual al Uniunii Europene pentru perioada 2021-2027, preşedintele României va pleda pentru un buget ambiţios care să asigure realizarea cu succes a obiectivelor Uniunii pentru deceniul viitor.
 
”Preşedintele Klaus Iohannis va susţine menţinerea unor alocări semnificative pentru Politica de Coeziune şi Politica Agricolă Comună, două politici comunitare esenţiale datorită contribuţiei lor semnificative la sporirea investiţiilor europene şi continuarea procesului de convergenţă la nivel european. Referitor la combaterea schimbărilor climatice, preşedintele României va pleda pentru continuarea eforturilor la nivelul Uniunii pentru definirea măsurilor menite a sprijini tranziţia către o neutralitate climatică, în vederea adoptării Strategiei pe termen lung a Uniunii Europene privind schimbările climatice, în conformitate cu prevederile Acordului de la Paris. Preşedintele Klaus Iohannis va susţine că este esenţial să existe o înţelegere comună asupra principiilor şi condiţiilor care să permită statelor membre să contribuie în mod echitabil la obiectivul Uniunii privind o economie circulară şi neutră din punct de vedere al impactului asupra climei”, a transmis Administraţia Prezidenţială într-un comunicat.
 
Cu privire la procesul de retragere a Marii Britanii din UE, Klaus Iohannis ”va sublinia importanţa încheierii unui parteneriat viitor ambiţios între Uniunea Europeană şi Regatul Unit, care să reflecte valorile şi interesele comune”.
 
”Preşedintele Klaus Iohannis va pleda, totodată, pentru menţinerea unităţii la nivelul UE27, pentru a avea o voce unitară şi coerentă în cadrul negocierilor privind relaţiile viitoare. În condiţiile în care Acordul de retragere reprezintă un pas necesar pentru consolidarea încrederii între cele două părţi şi o garanţie pentru asigurarea unor relaţii cât mai strânse între Uniune şi Marea Britanie după Brexit, Preşedintele României va evidenţia importanţa nu doar a ratificării Acordului de retragere de către ambele părţi, ci şi a implementării depline a acestuia”, a mai precizat Administraţia Prezidenţială.
 
De asemenea, Iohannis va participa la Summitul Partidului Popular European.
 
Contribuţia la bugetul multianual al UE pentru perioada 2021-2027, un nou măr al discordiei
 
Germania susţine în continuare limitarea contribuţiilor naţionale pentru viitorul buget multianual al UE pentru perioada 2021-2027 la 1% din venitul naţional brut combinat al statelor membre, au declarat miercuri pentru agenţia DPA surse guvernamentale de la Berlin, cu o zi înaintea summitului european la care se va discuta acest subiect.
 
Propunerea Comisiei Europene (CE) prevede 1,11%, iar cea a Parlamentului European cere un procent mai mare, de 1,3%, în timp ce preşedinţia finlandeză a Consiliului UE a formulat o propunere de compromis, conform căreia statele membre ar urma să contribuie la acest buget cu 1,07% din venitul lor naţional brut.
 
”Nimeni nu se aşteaptă la un acord” pe acest subiect la summitul de joi şi vineri, dar vor fi cu această ocazie discuţii importante care pot schiţa calea de urmat, spune o sursă din cadrul guvernului german.
 
În invitaţia adresată liderilor europeni pentru summit, preşedintele Consiliului European, Charles Michel ,a avertizat împotriva trasării unor linii roşii. ”Este inutilă repetarea poziţiilor cunoscute şi a cererilor maximale; va fi nevoie de concesii din toate părţile. Vom încerca să identificăm elemente esenţiale asupra unui acord final, solicitând tuturor părţilor să facă concesii”, a indicat el.
 
Negocierea bugetului UE, care trebuie adoptat în unanimitate de statele membre, este mereu o chestiune dificilă, ce provoacă disensiuni între statele beneficiare nete şi contributoare nete. Cele din urmă consideră că în prezent există noi priorităţi pentru viitorul cadru financiar multianual, precum migraţia, apărarea sau mediul, ceea ce ar diminua alocările pentru politicile tradiţionale, respectiv politica de coeziune şi politica agricolă comună, spre nemulţumirea statelor central şi est-europene, care acuză de asemenea introducerea unor condiţionalităţi noi pentru accesarea fondurilor europene. Situaţia este complicată şi mai mult de retragerea Regatului Unit din UE, un stat care a fost contributor net la bugetul comunitar.
 
Dezacord asupra investiţiilor verzi din cauza energiei nucleare
 
Cele 28 de state membre nu au reuşit miercuri să ajungă la un acord cu privire la o definiţie a produselor financiare care pot fi catalogate drept „verzi” şi „sustenabile”, un semnal negativ care vine în aceeaşi zi în care Comisia Europeană şi-a prezentat Pactul ecologic european, informează AFP.
 
Lista UE care cuprinde activităţile sustenabile pentru investiţii este destinată să definească ceea ce este verde şi ceea ce nu este, un efort care ar putea să fie utilizat drept exemplu de guvernele din întreaga lume.
 
„Nu s-a ajuns la un acord. Munca va continua. O nouă reuniune a celor 28 de ambasadori este prevăzută pentru luni”, a declarat un diplomat european.
 
Joia trecută, negociatorii Parlamentului European şi ai statelor membre UE au ajuns la un acord preliminar pentru a defini „investiţiile verzi”, amânând o decizie cu privire la subiectul cel mai sensibil: energia nucleară.
 
Miercuri însă, la reuniunea celor 28 de state membre UE, „guvernul francez a blocat compromisul împreună cu statele din grupul de la Vişegrad (Ungaria, Cehia, Slovacia, Polonia, n.r.), România, Bulgaria şi Marea Britanie”, a afirmat eurodeputatul german Sven Giegold. Potrivit acestuia, statele menţionate au „blocat compromisul pentru că face practic imposibilă finanţarea energiei nucleare prin produse financiare durabile”.
 
Potrivit normelor UE, europarlamentarii şi guvernele trebuie să ajungă la o soluţie de compromis cu privire la o propunere legislativă atunci când punctele lor de vedere diferă. În numele statelor membre, discuţiile sunt conduse de Finlanda, ţara care deţine presedinţia rotativă a Consiliului UE până la finele anului.
 
Dacă cele 28 de state membre UE vor reuşi luni să ajungă la un compromis preliminar, acesta va trebui negociat cu Parlamentul European şi Consiliul, pentru a se ajunge la un acord definitiv. Acesta acord va trebui la rândul său validat de cele 28 de state membre UE şi Parlamentul european.
 
Pactul ecologic european, prezentat miercuri de Comisia Europeană, stabileşte măsuri ce vor transforma Europa în primul continent neutru din punct de vedere climatic până în 2050, vor dinamiza economia, vor îmbunătăţi sănătatea şi calitatea vieţii cetăţenilor, vor ocroti natura şi vor garanta că nimeni nu este lăsat în urmă.
 
State est-europene au obiecţii faţă de Pactul Ecologic al UE şi cer sprijin financiar
 
Polonia, Ungaria şi Republica Cehă au emis obiecţii cu privire la proiectul de document pe tema pactului ecologic european, ce va fi supus aprobării liderilor europeni la summitul de joi şi vineri, aceste trei ţări susţinând că economiile lor nu pot atinge obiectivul neutralităţii climatice până în anul 2050 în lipsa unui sprijin financiar, relatează agenţia Reuters.
 
Cele trei ţări, plus Slovacia, au blocat anterior planul Uniunii Europene care stabileşte atingerea în anul 2050 a obiectivului ”zero emisii de carbon cu efect de seră”, argumentând că economiile lor nu sunt suficient de competitive pentru a face faţă schimbărilor implicate de realizarea acestui obiectiv.
 
Liderii europeni se reunesc joi şi vineri la Consiliul European de iarnă şi vor pleda din nou pentru acest obiectiv, enunţat şi în ”Pactul Ecologic” anunţat miercuri de Comisia Europeană.
 
Însă purtătorul de cuvânt al guvernului ungar, Zoltan Kovacs, a declarat miercuri: ”Dincolo de angajamentele existente pentru anul 2030, ne putem asuma altele doar pe baza unor calcule serioase, clare şi responsabile. Numai în acest mod putem lua decizii responsabile”.
 
La rândul său, premierul ceh Andrej Babis a scris pe Twitter: ”Republica Cehă doreşte de asemenea să atingă neutralitatea emisiilor de carbon, dar nu vom reuşi fără energia nucleară. UE trebuie să recunoască energia nucleară ca sursă lipsită de emisii. Mai mult, costul neutralităţii emisiilor de carbon va fi uriaş”.
 
Un document pregătit de guvernul ceh şi consultat de Reuters înaintea summitului european cuprinde solicitarea revizuirii proiectului de decizie propus liderilor europeni, inclusiv prin menţionarea posibilităţii ca centralele atomo-electrice să poată fi cofinanţate cu fonduri europene pentru a se reduce astfel emisiile de CO2.
 
La rândul său, un oficial polonez a declarat: ”Din punctul nostru de vedere, ultimul proiect de concluzii cu decizia de la summit asupra chestiunii climatice încă necesită discuţii”. Acesta a precizat că Polonia doreşte în special garanţii mai precise privind o finanţare generoasă înainte de a se angaja în favoarea neutralităţii climatice până în anul 2050.
 
Însă, până în prezent, răspunsul noii Comisii Europene faţă de solicitările de sprijin financiar formulate de aceste ţări a fost doar ”Fondul de Tranziţie”, a cărui finanţare depinde de negocierile privind cadrul financiar multianual pentru perioada 2021-2027 şi de alocările pentru politica de coeziune. O posibilă sumă vehiculată în prezent pentru acest fond este de cel puţin 35 de miliarde de euro, plus finanţări suplimentare din alte surse, cum ar fi Banca Europeană de Investiţii.
 
Obiectivul ”Fondului de Tranziţie” este să ajute regiunile europene dependente de combustibilii fosili să-şi finanţeze tranziţia către industrii şi surse de energie curate şi să formeze lucrătorii din industriile evoluate tehnologic.
 
 
 

Adauga Comentariu

Pentru a comenta, alege una din optiunile de mai jos

Varianta 1

Autentificare cu contul adevarul.ro
Creeare cont

Varianta 2

Autentificare cu contul de Facebook
Logare cu pseudonim

0 Comentarii