Europa

articolul anterior articolul urmator

Roberta Metsola, preşedinta PE: „UE nu este omogenă. Trebuie să ne asigurăm că Putin nu se foloseşte de avantajul unei posibile diviziuni“ INTERVIU EXCLUSIV

6
22 May 2022 08:17:49
Autor: Redacţia Adevărul
FOTO EPA-EFE
FOTO EPA-EFE

Preşedinta Parlamentului European spune că puterea Uniunii Europene vine tocmai din diversitate, însă este o linie uşor de trecut spre a se transforma într-un călcâi al lui Ahile şi a fi exploatat de Vladimir Putin.

Interviu realizat de Oana Tache

Din 2018, Oana Tache s-a alăturat ca voluntar campaniilor Parlamentului European şi promovează activ valorile europene. În 2021 ea a devenit primul influencer român care a întâlnit-o pe preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, în cadrul unei întâlniri informale post State of The Union. Totodată, Oana Tache a mai stat de vorbă cu eurodeputaţii Katarina Barley, Guy Verhofstadt şi este şi prima jurnalistă din România invitată să modereze o dezbatere la European Youth Event 2021 în Parlamentul European, la Strasbourg, „NEXT GENERATION EU: Economic Recovery post-COVID-19“.

În aprilie 2022, ea a răspuns invitaţiei Biroului Parlamentului European din România la cea mai recentă sesiune plenară a Uniunii Europene de la Strasbourg şi a stat de vorbă cu europarlamentari români şi europeni despre situaţia milioanelor de copii şi tineri care au fugit din calea războiului. Cu această ocazie, Oana Tache a realizat un interviu în exclusivitate cu Roberta Metsola, preşedinta Parlamentului European, pe tema crizei din Ucraina şi a consecinţelor sale în spaţiul european, dar şi a măsurilor pe care Uniunea Europeană le ia pentru incluziunea refugiaţilor.

Este Uniunea Europeană pregătită să primească refugiaţii ucraineni luând în considerare faptul că aceştia, probabil, vor fi nevoiţi să rămână şi după o posibilă încetare a războiului? În tot acest timp vor avea nevoie de servicii dedicate cum ar fi: acces la servicii medicale, acces pe piaţa de muncă, servicii sociale şi educaţie.

Roberta Metsola: Cetăţenii ucraineni forţaţi să-şi părăsească ţara sunt principala noastră prioritate. În această direcţie au fost luate măsuri încă de la începerea războiului. Trebuie să subliniez că sunt impresionată de eforturile depuse de ţări ca România – de comunităţile locale, autorităţi sau simpli cetăţeni – pentru ajutorul acordat ucrainenilor aflaţi pe teritoriul lor. La nivel european au fost pregătite măsuri speciale de ajutor pentru cetăţenii ucraineni care au fost nevoiţi să-şi părăsească ţara. Experienţele anterioare ne arată că oamenii preferă să se întoarcă pe teritoriul natal după încetarea războiului. În situaţia în care întoarcerea cetăţenilor nu este fezabilă, sunt convinsă că Uniunea Europeană sau statele membre în cauză vor lua măsurile necesare pentru a permite extinderea şederii şi după o eventuală încetare a războiului. Parlamentul European va face tot posibilul pentru a se ajunge în situaţia care să permită întoarcerea cetăţenilor pe teritoriul natal, la casele şi la vieţile lor.

Care este cea mai importantă măsură luată pentru protejarea şi ajutorarea refugiaţilor?

Uniunea Europeană a activat pentru prima oară Directiva de Protecţie Temporară, o măsură rapidă şi eficientă de asistenţă a persoanelor care părăsesc zona de război. Aceasta va permite ucrainenilor să primească un permis de rezidenţă de la Statele Membre pe teritoriul cărora se află. Permisul de rezidenţă va fi documentul oficial care atestă statutul lor de refugiaţi în relaţia cu autorităţi precum servicii ale forţelor de muncă, şcoli şi spitale. Toate acestea vor facilita integrarea persoanelor în statele membre. Situaţia lor va fi constant monitorizată şi evaluată. În orice moment, protecţia temporară poate înceta daca situaţia din Ucraina va permite întoarcerea în siguranţă a cetăţenilor săi, cei pentru care a fost acordat un astfel de statut, sau poate fi prelungită.

Trebuie să continuăm construcţia unei Uniuni de Securitate şi Apărare care să fie proactivă, flexibilă, agilă şi rezilientă şi să suplimentăm investiţiile în tehnologii defensive şi inovatoare. Bugetul UE va fi o unealtă importantă pentru acest obiectiv.

Credeţi că această coeziune fără precedent pe care o putem observa între statele membre ca răspuns la declanşarea războiului va rămâne neclintită în viitorul apropiat, mai ales în contextul în care dependenţa de energia rusească este neomogen distribuită între membri?

Uniunea Europeană nu este omogenă, însă diversitatea este ceea ce ne face mai puternici. UE a transmis un răspuns puternic, solidar şi coeziv în faţa agresiunii declanşate de Putin, ilegală şi de neacceptat. Eu sunt mândră de asta. Trebuie să păstrăm această abordare. Energia este şi a fost dintotdeauna un domeniu politic. Ceea ce trebuie să facem acum este să ne asigurăm că Putin nu se foloseşte de avantajul unei posibile diviziuni care ar putea exista între noi. Guvernele noastre trebuie să fie pregătite să amelioreze consecinţele pe care decizii în domeniul energiei le-ar putea avea pentru cetăţeni. Parlamentul European, unde se regăsesc reprezentanţi ai fiecărui stat membru şi ai diferitelor facţiuni politice, a arătat o extraordinară unitate în aprilie atunci când a fost solicitat „un embargo total, imediat aplicat Rusiei pentru importurile de petrol, cărbune, combustibil nuclear şi gaz“, acesta fiind votat cu o majoritate largă – 513 voturi pentru, 22 împotrivă şi 19 abţineri.

O apărare colectivă UE-NATO

Aţi menţionat în cea mai recentă conferinţă de presă că „armata Uniunii Europene este un proiect pe termen lung. În opinia dumneavoastră, ce sinergie ar trebui să existe între o armată europeană şi deja existentele forţe NATO? Ar trebui să fie separate sau interdependente?

Războiul Rusiei din Ucraina nu este doar o agresiune împotriva unui stat paşnic şi democratic, este şi o ameninţare la valorile noastre de libertate şi democraţie precum şi la adresa arhitecturii de securitate europeană şi stabilitate globală. Ca să putem adresa aceasta problemă este necesar să reafirmăm poziţia Europei în lume şi să ne concentrăm pe modul în care instituţiile europene şi implicit Parlamentul European susţin această poziţie, contribuind simultan la apărarea continentului nostru şi asigurarea securităţii cetăţenilor noştri. În acest sens trebuie să continuăm construcţia unei Uniuni de Securitate şi Apărare care să fie proactivă, flexibilă, agilă şi rezilientă şi să suplimentăm investiţiile în tehnologii defensive şi inovatoare. Bugetul UE va fi o unealtă importantă pentru acest obiectiv.

În martie, Uniunea Europeană a adoptat un plan de apărare denumit Busola Strategică. Ce înseamnă mai exact acest lucru?

Uniunea Europeană are o singură voce. Adoptarea recentă a Busolei Strategice este baza pentru o cooperare defensivă mai profundă între statele membre din interiorul Uniunii Europene şi în relaţie cu NATO. Aceste două aspecte trebuie să fie complementare şi să funcţioneze în sinergie. Trebuie să asigurăm o apărare colectivă puternică împreună cu aliaţii noştri din NATO, să fim un pilon credibil de securitate care include dezvoltarea şi implementarea de capabilităţi defensive. Paşii în această direcţie includ formarea unei Forţe Rapide UE de până la 5.000 de trupe, exerciţii militare terestre şi navale şi o mobilitate militară îmbunătăţită în UE şi nu numai, mai multe misiuni şi operaţiuni PSAC (n.r. – Politica de Securitate şi Apărare Comună) şi îmbunătăţirea rapidităţii şi flexibilităţii în zona decidentă.

UE va facilita integrarea tinerilor refugiaţi în sistemele de educaţie ale statelor membre

Oana Tache alături de Roberta Metsola

Anul 2022 este anul tinerilor europeni. Tot în acest an, tinerii ucraineni au trecut, poate pentru prima dată, graniţele Uniunii în fuga lor din calea războiului. Vor aduce cu siguranţă o parte din Ucraina în UE şi se vor întoarce cu o parte din UE în Ucraina. Cum ne putem asigura că UE protejează aceşti copii şi tineri vulnerabili în timpul şederii lor pe teritoriul nostru?

Majoritatea persoanelor care părăsesc Ucraina sunt femei şi copii. Pe lângă tragedia războiului, traficanţii, în special grupurile criminale organizate, ar putea exploata vulnerabilitatea lor prin traficul de fiinţe umane şi, în special, în scopul exploatării sexuale sau prin muncă. Uniunea Europeană se implică în mod activ în această problemă. Statele Membre sunt încurajate ferm să introducă măsuri protectoare faţă de persoanele care părăsesc Ucraina. Acestea pot include diseminarea de informaţii referitoare la traficul de persoane, prezentată adecvat astfel încât să fie uşor de înţeles. Iar în cazul copiilor fără însoţitori, mesajul şi comunicarea să fie pregătite într-un limbaj potrivit pentru vârsta lor. Aceste informaţii trebuie să fie disponibile la punctele de trecere a frontierei, în locurile de cazare şi la sediile autorităţilor competente şi ale organizaţiilor civice relevante.

Invazia rusă a Ucrainei a evidenţiat dependenţa UE de combustibilii fosili şi arată că o creştere a surselor de energie regenerabile şi a eficienţei energetice sunt foarte importante şi din motive de securitate.

 

În privinţa continuităţii educaţiei lor, ce măsuri a pregătit Uniunea Europeană?

Zeci de mii de studenţi ucraineni şi-au părăsit ţara în ultimele luni. Educaţia lor a fost întreruptă şi mulţi dintre ei sunt în situaţia de a nu avea resurse financiare. UE va facilita schimbul de experienţă şi integrarea tinerilor refugiaţi în sistemele de educaţie ale statelor membre. Suplimentar, dispunem de programe pentru dezvoltare profesională a profesorilor pentru a putea integra tinerii refugiaţi în şcoli şi pentru a permite continuarea educaţiei pentru copii, inclusiv în limba natală şi compatibil cu programa şcolară ucraineană. Programul Erasmus+ este una dintre variantele de susţinere a studenţilor ucraineni. Consiliul Ministerial European a stabilit deja acordarea de fonduri către domenii legate de ştiinţă şi educaţie pentru Ucraina.

Acordul Ecologic European, o prioritate

Cum s-a schimbat atitudinea UE în ceea ce priveşte politicile verzi odată cu declanşarea războiului? Mai sunt acestea o prioritate a Uniunii în acest moment? 

Mai mult ca niciodată putem spune că mediul şi energia sunt domenii prioritare. În 2021, înainte de reuniunea COP26 de la Glasgow, Parlamentul European a afirmat că UE trebuie să rămână liderul mondial al luptei împotriva schimbărilor climatice şi să facă presiuni pentru acţiuni accelerate de remediere. Comisia Europeană a prezentat un pachet legislativ având ca scop reducerea emisiilor de gaze de seră cu cel puţin 55% comparativ cu nivelul anilor 1990. Există un volum enorm de muncă în instituţiile UE pentru finalizarea şi adoptarea acestei importante legislaţii climaterice. Poate că atenţia UE este acordată Ucrainei acum, dar priorităţile politice nu s-au schimbat şi Acordul Ecologic European rămâne una dintre priorităţile principale. Invazia rusă a Ucrainei a evidenţiat dependenţa UE de combustibilii fosili şi arată că o creştere a surselor de energie regenerabile şi a eficienţei energetice sunt foarte importante şi din motive de securitate. Dacă putem explica în detaliu acest lucru şi guvernele sunt deschise în a implementa măsuri excepţionale similare cu acelea necesare în momentul pandemiei, atunci eu cred că ne putem atinge obiectivele. Desigur, situaţia este complexă pentru că, în afara problemelor energetice, există factori cu impact în alimentaţie şi agricultură, însă toate aceste probleme sunt rezolvabile.

Care sunt concluziile Conferinţei pentru viitorul Europei? Care este, în opinia dumneavoastră, mesajul cel mai important pe care cetăţenii europeni ar trebui să îl primească?

Conferinţa pentru Viitorul Europei s-a încheiat pe 9 mai la Strasbourg. În calitatea mea de copreşedinte, aş dori să transmit cetăţenilor mesajul că opiniile şi poziţiile pe care le-au exprimat în timpul Conferinţei vor fi luate în considerare, inclusiv prin modificarea modului în care funcţionează Uniunea Europeană. Grupurile cetăţeneşti de lucru ale Conferinţei par să dorească ca UE să funcţioneze diferit într-o serie de domenii – de exemplu, în ceea ce priveşte politica de sănătate post-pandemie şi politica externă şi de securitate după invazia rusă a Ucrainei. În calitate de preşedinte al singurei instituţii a UE votată direct de cetăţeni, tot ceea ce fac este pentru cetăţenii care ne-au ales. Procesul inovator de consultare al Conferinţei pentru viitorul Europei ar trebui refolosit şi pe viitor, iar cetăţenii trebuie să ştie că sunt ascultaţi. Contează opinia fiecăruia.

CV
Primul europarlamentar maltez ales prim-vicepreşedinte al PE
Nume: Roberta Metsola
Data şi locul naşterii: 18 ianuarie 1979, St. Julian’s, Malta
Studiile şi cariera:
În 2003 a absolvit Facultatea de Drept din cadrul Universităţii din Malta. Şi-a continuat studiile postuniversitare cu Dreptul european la Colegiul Europei din Bruges.
Prima funcţie oficială a obţinut-o chiar în timpul studenţiei, când a fost aleasă ca Secretar general al Studenţilor Democraţi Europeni.
În 2013, ea a fost aleasă deputat european în Parlamentul European.
În iulie 2014, Roberta Metsola a fost aleasă vicepreşedinte al Comisiei pentru petiţii.
Metsola a fost membră a mai multor comisii şi delegaţii, inclusiv Comisia pentru libertăţi civile, justiţie şi afaceri interne, Delegaţia pentru relaţiile cu SUA, Comisia de anchetă a Parlamentului privind spălarea banilor, evitarea impozitelor şi evaziunea fiscală, Intergrupul Parlamentului European pentru Drepturile Copilului.
În noiembrie 2020, Metsola a devenit primul europarlamentar maltez care a fost ales prim-vicepreşedinte al Parlamentului European.
În ianuarie 2022, Roberta Metsola a devenit Preşedintele Parlamentului European.

Adauga Comentariu

Pentru a comenta, alege una din optiunile de mai jos

Varianta 1

Autentificare cu contul adevarul.ro
Creeare cont

Varianta 2

Autentificare cu contul de Facebook
Logare cu pseudonim

6 Comentarii

Constantin Radu
22.05.2022, 09:32:08

Metsola taica uita-te la Ungaria cum se pupa cu Putin, uita-te la Germania si alte tari UE care continua importul de gaze din Rusia si le platesc in.... ruble.

-10 (12 voturi)
Lucifer
22.05.2022, 09:57:51

Lumea arde și baba Europa se piaptănă.

mikael vas
22.05.2022, 14:08:58

Toata EU este condusa de handicapati care habar nau de economie sau de Politica , cit mai multe femei care judeca cu Vaginul ca nu au altceva si care va aduce dezastrul economic care este Obiectul Principal al Marii Minciuni Americane ! Mai vedem ce o sa fie un picmai tirziu cind se da de fundul sacului si o sa Realizeze ca toate Obiectivele econimice ale EU sunt irealizabile din lipsa de fonduri !

mikael vas
22.05.2022, 14:15:22

prima repercuriune am vazut in Franta : din doua piscine comunale una a fost inchisa pt ca factura de electricitate a trecut de la 2 ,il de eur la 15 mil de EUR ... asa ca , mai un pic si sa vedem care sut prioritatile guvernelor ca inslatia urnata de Recesiune o sa schimbe muulte planusi si obiective politice !

+1 (1 vot)
Past
22.05.2022, 14:46:31

Stai ca rezolva tatele politica , esti nebun !

Vezi toate comentariile (6)

Modifică Setările