Europa

articolul anterior

România sub inundaţii: trebuie să cerem ajutorul Europei!

10
6 Jul 2020 20:14:26
Clotilde Armand

Uniunea europeană deţine un instrument financiar special, Fondul european de solidaritate, prin care poate susţine statele membre în cazul unor pagube mari provocate de dezastre naturale. E suficient ca echipa guvernamentală să pregătească un dosar bun în care să explice valoarea pagubelor şi întinderea lor şi să transmită cererea în maxim 12 săptămâni de la declanşarea catastrofei.


În 2019 şi 2020 am susţinut în Comisia de Bugete din Parlamentului European acordarea unor despăgubiri băneşti pentru pagubele cauzate de dezastre naturale, inclusiv de inundaţii, în mai multe ţări, printre care şi România. Italia a beneficiat de cele mai substanţiale ajutoare pentru că din păcate s-a confruntat cu situaţii dezastruoase. Pe de altă parte, am constatat că executivul italian ştie foarte bine să prezinte un dosar către Comisia europeană pentru a solicita transferuri din Fondul european de solidaritate.

La pregătirea documentaţiei, România a avut până acum dificultăţi, după cum arată şi Comisia europeană într-un raport pe acest subiect. Oficialii români se plâng că aplicaţia este prea complexă şnecesită o evaluare extrem de precisă. Colectarea datelor de la o multitudine de instituţii cu atribuţii în domeniu (prefecturi, ministere, etc.) nu este nici pe departe punctul nostru forte. Nu dispunem nici de o metodologie unitară de evaluare a pagubelor, de multe ori fiind folosite valori neactualizate, de exemplu pentru a estima valoarea infrastructurii locale deteriorate. 

Diagnosticul Comisiei europene este clar: guvernul român are tendinţa să supraevalueze pagubele cauzate terenurilor agricole sau pădurilor şi să subevalueze celelalte tipuri de pagube. 

Aceste dificultăţi în întocmirea documentaţiei au consecinţe directe asupra sumelor care ne sunt alocate. Cu atât mai gravă este o evaluare deficitară cu cât pragul pentru declanşarea procedurii din Fondul european de solidaritate este ridicat pentru România şi a ajuns în 2020 la 1,1 miliarde de euro. Pragul impune ca pagubele să depăşească 0,6% din Venitul Naţional Brut. Pentru ţările mari, precum Italia, acest prag al pagubelor este plafonat la 3,6 miliarde, fiind mult mai uşor de atins. Avem însă şi posibilitatea încadrării pagubelor la nivel regional. Pentru România, pagubele estimate trebuie să depăşească praguri între 200 şi 330 de milioane de euro în funcţie de regiune, excepţie face doar regiunea de dezvoltare Ilfov-Bucureşti pentru care pragul este mult mai mare de 758 de milioane.

În cazul în care dezastrul natural se referă la mai multe regiuni de tip NUTS 2, deci regiunile de dezvoltare din România, pragul se aplică PIB-ului mediu al acestor regiuni, ponderat în funcţie de valoarea pagubelor totale din fiecare regiune. Este cazul din acest moment când avem inundaţii care afectează localităţi şi din regiunea Centru, Vest sau Nord-Est. Având în vedere dispersia mare a pagubelor trebuie analizat dacă nu e mai avantajoasă în situaţia actuală cererea de tip naţional. 

E bine de ştiut că au existat solicitări înaintate de state membre în care pagubele înregistrate nu atingeau pragul minim şi pe care Comisia europeană le-a luat totuşi în considerare. Ajutorul în acest caz a fost însă mai mic, doar 2,5% din cuantumul total al prejudiciilor.

În ciuda dezavantajului menţionat privind pragul ridicat pentru pagube şi dificultăţilor în întocmirea dosarului, România se numără printre principalii beneficiari ai Fondului european de solidaritate, chiar dacă se află mult în spatele Italiei. În perioada 2005-2020, din acest fond nerambursabil, România a primit 127 milioane de euro ca sprijin în principal în urma unor inundaţii, fără a lua în calcul solicitările din criza COVID. 

În situaţia actuală, guvernul român s-a axat deocamdată pe acordarea unor ajutoare de urgenţă în valoare de 5 milioane RON pentru sprijinirea persoanelor afectate de inundaţii, ale căror locuinţe au fost avariate parţial sau în totalitate. Banii provin din creditele bugetare aprobate cu această destinaţie din bugetul Ministerului Muncii şi Protecţiei Sociale pentru anul 2020. Deşi sumele pentru despăgibiri sunt mai mari decât cele acordate anul trecut,  în continuare ele sunt ridicol de mici. Spre exemplu, în cazul în care o locuinţă a fost afectată în proporţie de peste 75%,  ajutorul maxim este de 4000 de lei.  În cazul în care locuinţa este asigurată prin sistemul obligatoriu de asigurări împotriva dezastrelor naturale (PAD) suma maximă acordată  este de 20.000 de euro. Desigur, preţul unei case, confortul şi siguranţa unei familii care întâmpină astfel de greutăţi sunt de departe mult mai costisitoare. 

Creditul bugetar alocat de Guvern nu acoperă deloc pagubele create bunurilor comune: poduri dărâmate, drumuri naţionale acoperite de nămol care necesită intervenţii, digurrupte care necesită refacerea, sute de hectare şi recolte compromise, accidente la construcţii hidrotehnice, etc. Pentru aceste pagube, guvernul trebuie să solicite sprijinul european. Cât mai repede şi cât mai eficient.

Adauga Comentariu

Pentru a comenta, alege una din optiunile de mai jos

Varianta 1

Autentificare cu contul adevarul.ro
Creeare cont

Varianta 2

Autentificare cu contul de Facebook
Logare cu pseudonim

10 Comentarii

Iulian Arion
6.07.2020, 20:58:58

Prevenirea inundatiilor se asigura prin plantarea padurilor. Arborii produc aerosoli care in ascensiunea lor formeaza centrii de condensare in nori. Acesti centrii de condensare se dezvolta si cand tensiunea superficiala a sferei de apa cedeaza, se sparge si cad picaturiile de ploaie. UE a acordat Romaniei i9n septenalul 2014 -2020, 8,7 miliarde de euro pentru protectia mediului, impaduriri, indiguiri. De ce nu-i foloseste? Pentru ca nu-i poate fura prin studii de fezabilitate! Clasa politica din Romania a prins narav la tocat banul public, inclusiv contributia de 25% retinuta salariatilor pentru constituirea fondului de pensii, pentru "investeala". Daca i-a mers Leanei lui Cocos si Alinei Bica, de ce sa nu-i proiiasca si lui Orban?!

+1 (1 vot)
uoɹʇoɹɔıɯ
6.07.2020, 21:00:12

e cam greu sa faci asta. verii lui sparanghel au ras padurile.

+1 (1 vot)
pop adriana
6.07.2020, 21:27:48

O sa vina UE sa faca reimpaduriri,drumuri,poduri,baraje etc.Si eventual bani pt romani sa-si ia barci si masini amfibii!

+1 (1 vot)
Iulian Arion
6.07.2020, 22:20:57

Cand aud: Sa ne ajute cineva! Imi vine sa pun mana pe pistol pentru eradicarea acestei mentalitati de miloc.

+1 (1 vot)
Iulian Arion
6.07.2020, 22:25:43

Clotilde, Statele dintre Germania si Rusia au fost incorporate in imperiile Otoman, Austro-Ungar si Rusia. Ele sunt intr-ocompetitie a victimizarii. Cine a suferit mai mult in istorie. Din partea unui europarlamentar votat de mine nu accept mentalitatea de milog, de a cere ajutor. Noblesse oblige! Este o veche expresie franceză care înseamnă literal „nobleţea obligă”. Aceasta înseamnă că nobleţea se extinde dincolo de simplele drepturi şi cere ca persoana care deţine un astfel de statut să îndeplinească responsabilităţi sociale. Noblesse oblige est une expression française signifiant que la noblesse s'étend au-delà de simples droits et exige que la personne qui détient un tel statut assume ses responsabilités sociales.

+1 (1 vot)

Vezi toate comentariile (10)