Europa

articolul anterior articolul urmator

România, reconfirmată, fără echivoc, ca model de protecţie a drepturilor persoanelor aparţinând minorităţilor naţionale

9
27 May 2021 21:51:17
Autor: Redacţia Adevărul

Recent, Comitetul de Miniştri, din cadrul Consiliului Europei a adoptat rezoluţia la raportul celui de-al patrulea ciclu de monitorizare a României pentru protecţia Minorităţilor Naţionale, document care recunoaşte meritele României în ceea ce priveşte asigurarea respectării drepturilor minorităţilor, dar în cadrul căreia sunt formulate, totodată, o serie de recomandări – multe dintre acestea fiind deja puse în aplicare încă din anul 2015.

Convenţia Cadru pentru protecţia Minorităţilor Naţionale este cel mai complet document european, referitor la protejarea persoanelor aparţinând minorităţilor naţionale. Acesta este primul instrument legal complex şi pluripartit, destinat protecţiei minorităţilor naţionale, întrucât implementarea sa este monitorizată de către singurul comitet internaţional dedicat exclusiv drepturilor minoităţilor naţionale: Comitetul Consultativ.
 
Convenţia a fost adoptată de către Comitetul de Miniştri, în noiembrie 1994, fiind ratificată în România, la 11 mai 1995, ţara noastră fiind, de altfel, primul dintre cele 39 de state care au adoptat prevederile Convenţiei. Astfel, în raportul de ţară se arată că România s-a implicat, prin intermediulautorităţilor responsabile, în elaborarea unor sondaje de opinie (la care au participat organizaţiile de reprezentare ale minorităţilor naţionale) în vederea identificării şi implementării unor soluţii de optimizare a asigurării protecţiei acestora. De asemenea, s-apus un mare accent pe promovarea dialogului intercultural, prin intermediul artelor (teatru, film, arte frumoase), programe care au urmărit cunoaşterea şi promovarea culturii şi limbilor minorităţilor.
 
În ceea ce priveşte respectarea, în instituţiile publice, a utilizării limbilor minorităţilor naţionale, statul român asigură respectarea legislaţiei în vigoare, diseminând totodată, la nivelul populaţiei materiale relevante pentru ca persoanele de toate etniile să îşi cunoască drepturile şi să ştie unde să se adreseze, în cazul încălcării acestora. Poate printre cele mai importante măsuri pe care România le-a aplicat, încă de la aderarea la Convenţia Cadru, este finanţarea de la bugetul de stat a tuturor celor 18 organizaţii care fac parte din Consiliul Naţional al Minorităţilor, fondurile guvernamentale reprezentând peste 90% dintre fondurile totale ale respectivelor entităţi. Astfel, după cum se arată în Raport, interesul minorităţilor naţionale în procesul politic s-a menţinut, atât la nivel naţional, cât şi local: în Senatul României reprezentarea minorităţii maghiare este asigurată de către Uniunea Democrată a Maghiarilor din România/UDMR, iar la nivelul Camerei Deputaţilor, reprezentarea minorităţilor este asigurată atât de UDMR, cât şi de Grupul Parlamentar al Minorităţilor (18 reprezentanţi, aparţinând fiecărei minorităţi naţionale).
 
Totodată, la nivelul Uniunii Europene, tot UDMR este prezent, prin doi parlamentari europeni.Rezoluţia Comitetului de Miniştri referitoare la Convenţia Cadru este cu atât mai importantă, în contextul constantelor provocări şi tergiversări generate de încercările insistente ale celor care susţin autonomia pe criteriu etnic, de a denatura şi minimiza eforturile depuse de statul român tocmai pentru protejarea drepturilor minorităţilor naţionale. Astfel, Comitetul de Miniştri a recunoscut meritele României, în ciuda rapoartelor din umbră elaborate de către UDMR (paradoxal, singurul partid care care se află constant la guvernare în ultimii 30 de ani) care a acţionat, cu sprijinul vădit al Budapestei, pentru a denatura adevărul în faţa forurilor internaţionale.
 
Având în vedere că societatea se află într-o continuă dinamică, legislaţia atât internaţională, cât şi naţională trebuie să fie în permanenţă în pas cu necesităţile statelor, dar şi ale cetăţenilor, motiv pentru care, una dintre recomandările prioritare ale actualului raport este examinarea, în colaborare cu persoanele aparţinând minorităţilor naţionale, alegislaţiei în domeniu şi implementarea de măsuri potrivite, în vederea remedierii posibilelor lacune legislative. De asemenea, rezoluţia Convenţiei-cadru mai prevede „continuarea acţiunilor ţintite şi eficiente, în vederea prevenirii, investigării şi condamnării contravenţiilor cu substrat rasial sau xenofob; investigarea deîndată şi într-o manieră transparentă a tuturor cazurilor de presupuse abuzuri ale poliţiei, astfel încât populaţia, inclusiv cea aparţinând etniei rome, să aibă încredere în imparţialitatea şi eficienţa mecanismelor de rezolvare a reclamaţiilor/plângerilor, în astfel de situaţii; continuareaadoptării unei atitudini ferme în ceea ce priveşte condamnarea limbajului rasist, xenofob şi anti-romi în discursurile politice şi în mass-media.”În ceea ce priveşte reprezentarea minorităţilor naţionale la procesul administrativ rezoluţia Comitetului de Miniştri cu privire la concluziile celui de-al patrulea ciclu de monitorizaare a României recomandă revizuirea cadrului legislativ, astfel încât să se asigure, pe de o parte, participarea/reprezentarea echitabilă a organizaţiilor minorităţilor naţionale înregistrate, în administraţia publică locală, precum şi în Consiliul Naţional al Minorităţilor Naţionale, iar pe de altă parte, reflectarea diversităţii în cadrul aceluiaşi grup etnic.Mai exact, aceasta ar însemna regândirea modului în care minorităţile naţionale sunt reprezentate în Parlament, astfel încât situaţia complicată prin care a trecut minoritatea tătară, spre exemplu, în legislatura anterioară (când, din cauza unor neînţelegeri interne, nu a avut reprezentare parlamentară) să nu se mai repete.
 
Totodată, o actualizare a legislaţiei ar fi utilă şi pentru a se asigura puralismul politic şi democratic al minorităţilor în general şi în specia al minorităţii maghiare, a cărei reprezentare este monopolizată de către o singură organizaţie, care dovedeşte, în mod constant, că reprezintă interesele Ungariei, şi nu ale comunităţii proprii. Raportul punctează şi necesitatea unor reglaje fine destinate integrării optime în societate a minorităţilor naţionale, precum şi pentru combaterea consecventă a intoleranţei, discriminării şi a discursului instigator la ură, însă România a dovedit o implicare continuă în respectarea normelor şi mecanismelor instituite de către Consiliul Europei. Acest lucru este relevat în cel de-al patrulea Raport depus de ţara noastră, care prezintă exhaustiv măsurile pe care le-a întreprins România în toate domeniile pentru a proteja drepturile minorităţilor şi în urma căruia a fost emisă rezoluţia Comitetului de Miniştri. Aşadar, României îi este recunoscută la nivel european, încă o dată, consecvenţa în ceea ce priveşte adoptarea şi implementarea politicilor de protejare a identităţii naţionale a minorităţilor, fiind un exemplu de bune practici pentru toate celelalte state şi impunând astfel standardele în domeniu. Astfel, ţara noastră continuă procesul de monitorizare, dovedind că acordă în permanenţă o importanţă majoră respectării concrete a drepturilor persoanelor aparţinând minorităţilor naţionale.
 
Prin antiteză, Ungaria a înregistrat un eşec major prin încercările sale de a denatura sensul recomandărilor comitetului de miniştri, nici un stat european nesusţinând poziţia segregaţionistă a acesteia.Pe de altă parte, în urma celui de-al cincilea ciclu de monitorizare a Ungariei, Consiliul de Miniştri a reiterat necesitatea luării de măsuri urgente pentru crearea condiţiilor necesare persoanelor aparţinând minorităţiloinorităţilor naţionale de a-şi exprima cultura şi identitatea în public, în special în domeniile educaţiei, culturii, sportului şi mass-media.
 
Totodată, aceasta a fost din nou somată să ia o atitudine fermă în ceea ce priveşte condamnarea limbajului rasist sau intolerant în spaţiul public, în special în ceea ce priveşte discursul public şi presa. Aceste aspecte au fost punctate, de către Comitetul de Miniştri în aproape toate rapoartele anterioare, ca fiind de importanţă majoră şi, deşi în rapoartele sale de ţară Ungaria încearcă să evidenţieze eforturile pe care le depune pentru respectarea recomandărilor Consiliului Europei, realitatea este reflectată în rezoluţiile ulterioare.

Adauga Comentariu

Pentru a comenta, alege una din optiunile de mai jos

Varianta 1

Autentificare cu contul adevarul.ro
Creeare cont

Varianta 2

Autentificare cu contul de Facebook
Logare cu pseudonim

9 Comentarii

Vanatorul/d.c.
27.05.2021, 22:09:10

Convenţia Cadru pentru protecţia Minorităţilor Naţionale este un instrument de santaj si presiune..! Ca si MCV, ca si alte asemenea..instrumente cu care birocratii corupti din staff-ul de Bruxelles incearca sa calce in picioare suveranitate statelor din Est, si sa manipuleze si sa planteze in functiile cele mai inalte ale acestor state marionete docile, dispuse sa pocnesca din calcaie si sa le execute intocmai ordinele (vezi Klaus Iohannis)

-3 (13 voturi)
Utilizator Adevărul
27.05.2021, 22:15:32

Comentariu considerat abuziv.

Ce ar spune Isus
27.05.2021, 22:39:48

Yagil antisemitule, oare cand ti se baneaza si acest cont?

+1 (11 voturi)
Utilizator Adevărul
27.05.2021, 22:48:53

Comentariu considerat abuziv.

T. Timisorean
27.05.2021, 22:25:32

Bun si la ce ajuta? Romania este exemplu si Ungaria contra-exemplu. Noi tot nu suntem lasati in pace, si Ungaria se plange continuu ca indiferent ce fac Romanii, ungurasii lor sunt asupriti. Pe ungurii ii doare in cohones si fac tot ce stiu ei mai bine. Ar trebui si niste sanctiuni, nu? Ceva gen Belarus? Dar nu se atinge nimeni de unguri ... indiferent ce fac ei ... Daca erau rolurile inversate, mama ce presiunea era asupra Romaniei! Ce amenitari cu taieri de fonduri, de rating de tara, de tot felul.

-3 (11 voturi)

Vezi toate comentariile (9)

Modifică Setările