Românii la centenar - în cifre şi procente

Dincolo de evenimente, ştiri şi interpretări istorice, sondajele de opinie permit în mod direct înţelegerea atitudinilor, sentimentelor şi aspiratiilor populatiei unei ţări. În ultimele două luni trei astfel de sondaje ajută la desenarea profilului democratic al românilor, interesant de creionat la centenar şi la douăzeci şi nouă de ani de la evenimentele din 1989.

Primul sondaj, realizat la comanda LARICS de INSCOP şi de The Polling Company, face o paralelă interesantă între percepţia românilor şi americanilor despre anumite componente ale democraţiei şi economiei de piaţă. Al doilea sondaj, Eurobarometrul al căror rezultate au apărut ieri ajută la înţelegerea percepţiei populaţiei din statele membre, deci şi România, asupra alegerilor şi democraţiei. Al treilea, Eurobarometrul publicat în septembrie 2018, analizează opinia pro-Europeană a populaţiei UE. Să vedem, deci, cum se desenează profilul democratic al românului de azi.

Sondajul LARICS arată o populaţie dezamăgită, care se teme de economia de piaţă, nu are încredere în politică, politicieni sau mass media, considerând politicienii principala sursă de dezinformare, oscilează între un preşedinte-jucător si unul moderator şi căreia alunecările non-democratice din ultimii ani îi sunt indiferente. O populaţie care nu (mai) crede în munca cinstită, susţine prezenţa trupelor americane pe teritoriul României dar nu ma consideră apartenenţa NATO o garanţie de securitate. Şi, poate cel mai important, o treime din populaţie căreia ceea ce se întâmplă îi este indiferent. Astfel:

-- 74% dintre intervievaţi consideră că ţara o duce prost şi merge într-o direcţie greşită;

-- 35% din populatie este de acord si 31% este indiferentă faţă de favorizarea companiilor autohtone chiar şi atunci cînd sprijinul oferit încalcă principiile liberei concurenţe;

-- 45% dintre români consideră că democraţia nici nu s-a consolidat, nici nu a slăbit in ultimii ani, în timp ce 16% consideră că, în fapt, s-a consolidat. Doar o treime din populaţie se arată îngrijorată de derapajele democratice ale ultimilor ani;

--  Pentru doar jumătate dintre români este foarte important să trăiască într-un stat democratic (faţă de 76% dintre americani, care au şi ei problemele lor);

-- 70% dintre români consideră că statul ar trebui să intervină mai mult în economie, faţă de 30% dintre americani.

În ceea ce priveşte responsabilitatea pentru bunăstarea fiecăruia, românii sunt indecişi: 68% consideră că statul ar trebuie să îşi asume mai multă responsabilitate (faţă de 46 dintre americani), 75% consideră că bunăstarea este responsabilitatea fiecărui individ, în timp ce 67% cred că prin muncă oamenii pot, în timp, să îşi sporească bunăstarea. Deşi nu este subiectul acestei analize, este important de remarcat  că doar 57% dintre americani cred astăzi ca oamenii îşi pot ridica nivelul de trai prin muncă asiduă. Ceea ce pentru generaţii a reprezentat The American Dream şi a făcut SUA destinaţia predilectă a celor care credeau în reuşita prin ei înşişi a rămas un crez pentru doar jumătate din americanii de astăzi.

Românii încep sa piardă din încrederea lor pînă acum neclintită în instituţiile transatlantice: doar jumătate dintre români consideră umbrela NATO o garanţie a securităţii (48%, în scădere faţă de anii anteriori), deşi cred în securitatea oferită de prezenţa trupelor americane pe teritoriul României (75%). Mitul venirii americanilor persistă şi este alimentat de turbulenţele relaţiei transatlantice. Cam acelaşi procent al românilor, 49%, consideră, în septembrie 2018, apartenenţa României la UE un lucru pozitiv, 10% mai puţin decât cu şase luni mai devreme şi 14% sub media europeană. în această perioadă campania pro-familie şi politicienii care au sprijinit-o au aruncat din greu în spaţiul public mesaje anti-occidentale, criticând UE pentru „libertinismul” ei, dar şi pentru deiferitele condiţii impuse României.

În mod surprinzător, opinia faţă de sancţiunile impuse Rusiei a reversat, 54% dintre români opunându-se acum acestora.

La fiecare intrebare din sondajul LARICS există în jur de 30% dintre respondenţi care nu sunt nici în acord, nici în dezacord cu substanţa întrebării. Cărora, practic, le este indiferent modul în care se desfăşoară evenimentele, neraportându-se la ele.

Eurobarometrul publicat ieri adaugă o tuşă europeană sentimentului de neîncredere in stadiul actual al democraţiei; românii, ca şi ceilalţi europeni dar mai acut, se tem că alegerile nu sunt corecte şi pot fi manipulate atât de actori interni cât şi externi.  Majoritatea românilor se teme că alegerile din mai 2019 pot fi manipulate fie prin atacuri cibernetice, fie prin activitatea grupurilor criminale. Pînă aici, românii sunt destul de aproape de media europeană, dar ceea ce urmează arată specificul local: 70% dintre români se tem că alegerile pot fi deturnate fie prin simpla manipulare a rezultatelor (70% faţă de 56% media europeană), prin cumpărarea de voturi (68% faţă de 55% media europeană), prin forţarea alegătorilor să voteze cu un anumit candidat (66% faţă de 52% media europeană), prin votul celor care nu au dreptul să voteze (66% faţă de 45% media europeană), sau prin vot dublu (62% faţă de 44% media europeană). Jumătate dintre români cred că autorităţile nu fac suficiente eforturi pentru a asigura libertatea şi corectitudinea alegerilor. Urmând aceeaşi tendinţă europeană, jumătate dintre români consideră că nu au posibilitatea să participe în viaţa politică şi doar o treime cred că partidele politice le reprezintă interesele. La această ultimă întrebare, media europeană este de 44%.

La centenar, românii nu sînt optimişti în legătură cu viitorul ţării, nu se simt împliniţi democratic, dar doar pentru jumătate dintre ei aceasta este o problemă majoră, continuă să dorească un stat implicat în economie si în bunăstarea fiecăruia. nu se simt reprezentaţi de partidele politice si acuză, pe bună dreptate, politicienii şi mass media de dezinformare. Urmează, în multe din percepţiile lor, tendinţele europene, dar mai acut şi, spre deosebire de media europeană, consideră că nu s-a făcut destul în domeniul anticorupţiei, se tem că alegerile pot fi manipulate şi nu au încredere in instituţiile statului. începe să pălească importanţa apartenenţei la instituţiile transatlantice şi devin mai toleranţi faţă de Rusia (deşi incidentele recente din Marea Azov ar putea încetini acest trend). Dincolo de evenimentele politice ale ultimilor doi ani, care în mod evident au erodat încrederea în instituţiile statului şi in democraţie, oricum un concept destul de vag în zilele noastre în general şi pentru români în special, încrederea în instituţiile transatlantice, în cea mai spectaculoasă cădere din UE (10% în 6 luni), sunt şi, dacă nu în primul rând, rezultatul discursului anti-occidental folosit de din ce în ce mai mulţi actori politici şi sociali.

Dacă la centenar lucrurile nu arată prea bine, mai există şanse ca peste un an, la 30 de ani de la 1989, să ne revenim un pic – cu condiţia ca vocile democrate, pro-occidentale, moderate sa fie auzite mai tare şi nu doar de către cei care suntem de aceeaşi părere. Tot Eurobarometrul de ieri ne dă ceva soluţii – oamenii ar vota cu mai multă încredere dacă ar fi mai mulţi candidaţi tineri şi s-ar vorbi mai mult despre beneficiile apartenenţei la UE. Offline, pe cât posibil.