EXCLUSIV Romii din Berlin: „Ne ocupăm mai mult cu feroase“

Guvernul condus de Angela Merkel a elaborat un proiect de lege care prevede expulzarea din Germania a străinilor provenind din state UE care nu găsesc un loc de muncă în cel mult şase luni. „Adevărul“ a luat pulsul imigranţilor români din Berlin.

În vara anului 2013, Marea Britanie lansa o campanie fără precedent împotriva imigranţilor români din Insulă. La scurt timp, spre sfârşitul anului, dezbaterea despre migrarea forţei de muncă româneşti se muta în Germania, cea mai prosperă ţară în Uniunea Europeană în momentul actual. Dacă ofensiva britanică a fost combătută prin cifre oficiale şi intervenţia liderilor români şi a celor europeni, măsurile pe care Germania le-a demarat în ultimele luni nu au fost pe deplin înţelese.

Potrivit ultimului raport prezentat de Ministerul de Interne de la Berlin la sfârşitul lunii martie, în Germania s-a înregistrat o creştere semnificativă a cererii pentru ajutoare sociale. Berlinul poate susţine momentan această tendinţă, însă pe termen lung se va declanşa un dezechilibru nedorit. Guvernul de coaliţie condus de Angela Merkel a elaborat un proiect de lege care prevede expulzarea din Germania a străinilor provenind din state UE care nu găsesc loc de muncă în cel mult şase luni.

Dezbaterea a pornit de la generoasele ajutoare sociale pe care statul german le pune la dispoziţia categoriilor defavorizate, copii, minorităţi, şomeri, implicit imigranţi. Cu un sistem social bine pus la punct, statul german reuşeşte să acorde asistenţă socială în valoare de peste 600 de euro de persoană pentru aceste categorii şi o serie de alte beneficii, precum chirii modice sau chiar subvenţionate.

„Ăştia sunt ecologişti şi plătesc bine”

Neukolln este cel mai defavorizat district din Berlin, unde imigranţii totalizează peste 80% din populaţie. Tot în Neukolln există şi cei mai mulţi români şi bulgari asistaţi social. Cifrele oficiale vorbesc despre 5.000 de imigranţi români şi bulgari înregistraţi în sistemul social, însă cifra reală este aproape dublă.

În Neukolln nu vezi decât români de etnie romă. Un bătrân din Giurgiu, pe care l-am întâlnit în curtea unui ansamblu de blocuri de pe Sonnenallee, se lamentează: „În România nu aveam nici pensii, nici condiţii de viaţă. Aici avem lunar cam 700 de euro de familie, plus casă”. Şi el, şi nevasta sunt foarte încântaţi când vorbesc despre Germania, se arată dezamăgiţi de ţara sărăcăcioasă din care provin.

Ambii au sacoşele pline cu sticle de plastic şi ghicesc întrebarea, grăbindu-se să aducă lămuriri: „Mai scoatem un ban, le ducem la centru, la reciclare. Ăştia sunt ecologişti şi plătesc bine”. Amândoi trăiesc bine aici pentru că sunt pocăiţi şi pentru că, susţin ei,nu se ocupă cu activităţi ilegale.

Femeile – la muncă, bărbaţii – pe stradă

Apartamentele în care trăiesc romii au două sau trei camere, însă nu sunt suficient de mari pentru numărul de persoane care locuiesc în acest spaţiu. Familiile de romi din Neukolln au între 4 şi 7 copii. Unele chiar şi 10, deşi autorităţile au descoperit, în trecut, cazuri în care aceiaşi copii erau pasaţi de la o familie la alta cu scopul de a obţine alocaţii suplimentare.

Romii din Neukolln au şi motive de mândrie: toţi copiii sunt la şcoală şi învaţă limba germană. Nicu, tată a patru copii, din Râmnicu Sărat, a venit în urmă cu şapte ani în Germania. Omul e foarte bucuros că fiul său cel mare, în vârstă de 17 ani, este la liceu. Nicu are un beteşug la piciorul stâng şi merge şchiopătând. Pe el l-am întâlnit pe o altă stradă locuită de romi, stând de vorbă cu alţi patru conaţionali. Nu prea le place presa, pentru că jurnaliştii germani “scriu lucruri rele despre noi”. Romii sunt peste tot, în faţa blocurilor sau pe la colţuri, dar nici urmă de femei. Bărbaţii râd: „Ele sunt la muncă. Lucrează ca menajere sau ca femei de serviciu la hoteluri”. Întrebarea vine firesc: şi bărbaţii ce fac? Râd din nou: „Ne ocupăm mai mult cu feroase. Adică adunăm şi vindem fier vechi”. 

Turcii fac legea

Toţi romii sunt însă asistaţi social. Există chiar o ierarhie a imigranţilor în Neukolln: turcii, care sunt cei mai vechi locuitori non-germani, au de obicei afaceri. Bulgarii se află pe o treaptă mai jos şi sunt preferaţi de turci pentru anumite slujbe. Ultimii sunt romii noştri, care ocupă treapta cea mai de jos. Aceştia sunt consideraţi inferiori de către turci, care îi exploatează fără ezitare, plătindu-i foarte prost. Pe Nicu şi pe amicii săi din branşa „feroaselor“ nu-i deranjează însă tratamentul de care au parte din partea turcilor. Mai mult, li se pare normal, având în vedere că „suntem ultimii veniţi. Ne vedem de treaba noastră şi totul e bine“, se resemnează ei. ;

Un viceprimar dedicat romilor din Neukolln

Neukolln este cel mai defavorizat district din Berlin, unde imigranţii totalizează peste 80% din populaţie. Tot în Neukolln există şi cei mai mulţi români şi bulgari asistaţi social. Cifrele oficiale vorbesc despre 5.000 de imigranţi români şi bulgari înregistraţi în sistemul social, însă cifra reală este aproape dublă.

Oficialii germani menţin o abordare foarte corectă din punct de vedere politic atunci când vine vorba despre asistenţa socială. Datele oficiale prezintă numai categoria români şi bulgari, întotdeauna nediferenţiată şi fără referiri la etnie.

Neoficial, cel mai mare număr de asistaţi social se înregistrează din rândul etniei rome, atât din România, dar şi Bulgaria.

Trai pe banii nemţilor

O plimbare pe străzile principale din Neukolln, cum ar fi Treptower Strasse, Harzer Strasse, Sonnenalle sau Stuttgarter Strasse reprezintă o confirmare a acestei realităţi. Romii de origine română pe care îi întâlneşti recunosc cu nonşalanţă că preferă Germania pentru că statul le oferă o viaţă mai bună. Dar ce înseamnă o viaţă mai bună?

Falko Liecke, viceprimarul districtului Neukolln, cunoaşte în detaliu situaţia românilor şi bulgarilor din zona pe care o administrează şi se implică activ în integrarea lor. Viceprimarul berlinez spune că înţelege şi că acceptă dorinţa oamenilor de a-şi căuta şansa la o viaţă mai bună în Germania. Edilul află de la reporter că şi în România mulţi reprezentanţi ai comunităţilor de romi aleg asistenţa socială în detrimentul educaţiei şi al perfecţionării în domeniul muncii, însă valoarea beneficiilor sociale din România este infimă în comparaţie cu cea din Germania.

Toţi copiii romilor învaţă germana

Falko Liecke e convins că există şi speranţă pentru aceste categorii defavorizate, care aleg să trăiască din asistenţă socială.

„Toţi copiii merg la şcoală şi învaţă limba germană. Majoritatea, la şcoala Hans-Fallada de pe Harzer Strasse. Acolo, peste 90% sunt copii din familii de imigranţi. Micuţii din România sunt înrolaţi în clase speciale de acomodare la sistemul şi limba germană (Welcome Classes – n.r.) şi sunt transferaţi ulterior în clasele normale, în funcţie de evoluţia lor.“ Este realizarea cu care viceprimarul, care ocupă şi funcţia de consilier pe probleme de tineret şi sănătate la Primăria din Neukolln, se mândreşte cel mai mult.

„Unii dintre elevi îşi continuă educaţia şi după vârsta de 16 ani, conform sistemului german de învăţământ obligatoriu”, adaugă Liecke.

„Important e să nu stea pe străzi“

Şi totuşi, cum îi convinge viceprimarul pe romi să-şi trimită odraslele la şcoală? Răspunsul e simplu: părinţii cred că numai trimiţându-i la şcoală vor primi alocaţiile pentru copii.

La instituţiile şcolare din Neukolln învaţă aproximativ 800 de copii români şi bulgari. Copiii turcilor şi ai arabilor urmează exemplul părinţilor şi îi tratează de sus pe copiii romilor noştri. Liecke susţine şi promovează o serie de proiecte anti-discriminare, în centre de recreere pentru copii, unde se derulează activităţi artistice, precum piese de teatru şi muzică.

„Important este să nu stea pe străzi, deoarece acolo există riscul să apară conflicte. Activităţile acestea îi ajută să comunice, în plus sunt recreative şi le oferă o alternativă la viaţa pe care o cunosc de acasă”, încheie viceprimarul din Neukolln.

Centru pentru imigranţi

„AspE FamilienForum” este un centru de educaţie social-pedagogică pentru imigranţi. Centrul se află lângă şcoala Fallada, iar copiii pot petrece acolo câteva ore, fiind ajutaţi la teme. Există cursuri de limba germană organizate de trei ori pe săptămână. Romii care locuiesc în Neukolln sunt ataşaţi de acest centru, care le oferă asistenţă în aproape orice problemă, inclusiv cele de natură casnică sau juridică.

În Germania, polonezii sunt cei mai numeroşi

Datele oficiale arată, că anul trecut, 75.000 de imigranţi din Bulgaria şi din România se aflau în Germania. Cea mai mare categorie de imigranţi din Uniunea Europeană veniţi în Germania sunt polonezii. În afară de est-europeni, un val important de imigranţi a fost cel din zona ţărilor mediteraneene, grav afectate de criza din zona euro. În Germania, imigranţii reprezintă 15%, adică 1,2 milioane de persoane, din beneficiarii ajutoarelor sociale. Din rândul imigranţilor asistaţi social, aproximativ 290.000 de persoane sunt cetăţeni ai altor ţări din UE. Din acest an se vor aloca 200 de milioane de euro pentru a promova reforme privind integrarea imigranţilor în 12 mari oraşe din Germania.

Autorităţile germane nu stau cu mâinile-n sân

Membrii executivului german consideră că o limitare a ajutoarelor sociale este necesară în vederea stopării abuzurilor din sistem. Opinia oficialilor este argumentată pe baza unui nou raport al Guvernului din Berlin care sugerează o revizuire a acestor legi. Potrivit recomandărilor din document, abuzul de ajutoare de stat ar trebui să conducă automat la o interdicţie temporară de a reveni în ţară. De asemenea, studiul stipulează o limită de trei până la şase luni pentru imigranţii care îşi caută un loc de muncă pe teritoriul german. „Nu trebuie să închidem ochii la faptul că problemele imigraţiei există”, a declarat Thomas de Maiziere, ministrul de Interne al Germaniei.