Romii, politicienii şi banii, de la Comisia Europeană la Botoşani

„Pe măsură ce politicienii de anvergură naţională au cam învăţat să se ascundă sub limbajul corectitudinii politice, primarii au învăţat că atitudinile şi acţiunile anti-romi aduc voturi.”

Cine şi cum cheltuie banii, cine are viziune şi mai ales cine are putere şi influenţă în subiectul romilor din România şi din Europa? Iată câteva posibile răspunsuri după participarea la Summitul Comisiei Europene pe tema romilor.

Câţi dintre banii pentru romi ajung la romi?

Cheltuielile cu cei peste 500 de participanţi la Summit* trebuie să fi fost la peste un milion de euro. Încă un milion cheltuit „pentru romi” cum s-ar putea isteriza un pluton de comentatori. Sigur, numai că jumătate au ajuns în buzunarul companiilor de transport aerian şi cealaltă jumătate la hoteluri şi firme de catering. Nimic la vreunul dintre romii care cerşeau la 500 de metri mai încolo, lângă Grote Markt sau la vreunul dintre ong-urile acuzate de risipă, deseori pe nedrept.

La fel, din proiectele implementate în România jumătate din bani merg la bugetul statului, prin taxe şi impozite - despre cealaltă jumătate discuţiile sunt diferite de la caz la caz, între succese şi fraude.

Pe de altă parte s-ar putea spune despre Comisie că risipeşte banul contribuabilului european. Sunt voci care spun de mult asta, poate uneori au şi dreptate. În cazul de faţă, pe tema romilor, Comisia alături de celelalte instituţii europene sunt principalii factori de progres, principalii aliaţi ai comunităţii. Nu guvernele naţionale.

Rămâne însa ideea lansată de Zoni Weisz, supravietuitor rom de la Auschwitz:

Oare această conferinţă va produce un efect pozitiv concret? Romii încă trăiesc în ghetouri înconjurate de ziduri, în state membre ale Uniunii Europene.

Tocmai această întrebare a lui Zoni Weisz a rămas fără răspuns în dezbaterile de la Summitul Comisiei şi în comunicatul de presă de după - zero critici la adresa autorităţilor locale care au construit ziduri (ca la Baia Mare), au demolat casele oamenilor (ca la Eforie) sau ignoră condiţiile proaste de trai de la periferii.

Înainte ca eforturile viitoare în integrarea romilor să fie lăsate la nivelul autoritaţilor locale trebuie ca instituţiile europene să observe că cele mai recente acţiuni împotriva romilor au pornit de la iniţiative ale primarilor.

Pe măsură ce politicienii de anvergură naţională au cam învăţat să se ascundă sub limbajul corectitudinii politice, primarii au învăţat că atitudinile şi acţiunile anti-romi aduc voturi.

Cum s-a prezentat România la cel mai mare eveniment despre romi la nivelul UE? Cu Traian Ţigancă Împuţită Băsescu.

În prima oră petrecută la Bruxelles am aflat primele lucruri despre ceea ce avea să se petreacă a doua zi. Anumite instituţii ale statului român se preocupau de faptul că în timpul evenimentului se va organiza un protest la adresa preşedintelui Traian Băsescu, participant şi speaker. Aceeaşi poveste, acelaşi tipar – pentru unii nu contează ce realităţi avem acasă, în ţară, important e să nu ieşim prost la imagine, afară. De parcă ne-ar crede cineva că în România e totul roz, când e plină Europa de sărăcimea de la noi, indiferent de culoarea ei.

Aveţi grijă! Să nu participaţi la proteste, să nu-l denigraţi pe preşedinte, să nu denigraţi România că după Summit vă întoarceţi acasă.

Până la urmă protestul a avut loc - după prima silabă din discursul lui Traian Băsescu, zeci de hârtii cu mesaje anti-rasiste s-au ridicat dintre sutele de participanţi. Nu ştiu dacă vreun român a ridicat foaia, probabil că da. Oricum atâţia români se înjură zilnic cu Băsescu de se aude de la Bucureşti până dincolo de Bruxelles, la Harare.

De ce s-a intamplat protestul ştie probabil şi preşedintele, şi SIE - nu a uitat nimeni declaraţiile rasiste făcute în mod repetat şi condamnate nu doar de Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării dar şi, iată, de opinia publică internaţională.

Ce s-a văzut în ţară despre acest lucru? Nimic. În 2012 jumătate din presa anti-Băsescu ar fi tocat tema 4 nopţi şi 4 zile. Acum toţi au preluat o parte dintre banalităţile sau lucrurile serioase spuse de Băsescu, nimic despre protest şi mai ales niciuna dintre afirmaţiile ridicole ale preşedintelui. Iată mai jos două dintre acestea din urmă:

- preşedintele a criticat politicienii care promovează discursuri împotriva romilor. Nimic mai ridicol din partea unui om sancţionat de mai multe ori de CNCD tocmai pentru aşa ceva.

- preşedintele a propus ca o parte din eforturile referitoare la integrarea romilor să fie orientate către clasa de mijloc romă. Sintagma clasă de mijloc e hilară atunci când vorbim despre romi, Băsescu trebuie să fi citit ca primarul bazaconiile pe care i le-a scris vreun consilier puber.

Câteva concluzii după Summit. Botoşani vs Bruxelles

Aşa cum vă puteţi imagina, discursul preşedintelui Băsescu n-a fost nici pe departe vârful de importanţă al Summitului. Atunci când nu e o ziaristă de jignit sau un mogul de vânat, preşedintele n-are fond, n-are nerv, n-are verb.

Cel mai bun, mai consistent şi mai aplaudat discurs de la Summit (pe care ziarele şi televiziunile nu-l vor da niciodată) a fost al Nicoletei Biţu, o activistă romă din România. Probabil principala frază a discursului:

Am obosit să vă dovedesc că sunt curată, că sunt deşteaptă, că sunt capabilă, că sunt un bun cetăţean român şi sunt critică pentru a face o societate românească şi europeană mai bună.

Dar la rece vorbind, nu activiştii romi sau politicienii vizionari au făcut să crească preocuparea Europei pentru integrarea romilor din România, Bulgaria sau Slovacia, ci migranţii - ei sunt cel mai puternic factor de influenţă, ei setează, probabil fără să conştientizeze, atât discursul cât şi politicile europene.

Fără această vizibilă revărsare de sărăcie Comisia n-ar fi presat cu atâta tărie guvernele est-europene. Şi abia după ce municipalităţile occidentale au presat la rândul lor pe politicienii din Franţa, Germania sau UK, a ajuns Comisia, în 4 aprilie 2014, să organizeze un Summit pe tema romilor având, cel puţin declarativ, focusul pe politici locale.

Rămâne de văzut cum vor reacţiona autorităţile locale din România la acest nou curent european. Şi mai ales când.

Consilierul local Ghiorghiţă de la Botoşani zice că niciodată, oricâţi bani ar da, de exemplu, norvegienii - să mai lăsăm ţiganii ăştia deoparte, poate îi integrează norvegienii la ei. În acelaşi timp, la Bruxelles, Pekka Haavisto, ministru finlandez spunea că rezolvarea problemelor romilor nu este o chestiune de bani ci de atitudine. Qed.

Avem nevoie de un Summit mic şi la Botoşani.

* Vineri, 4 aprilie 2014 s-a desfăşurat la Bruxelles cel de-al treilea Summit pe tema romilor organizat de către Comisia Europeana. Tema centrală a evenimentului a fost acţiunea locală pentru incluziunea romilor, atât în statele membre cât şi în cele aflate în proces de aderare.  La Summit au participat preşedintele Comisiei Europene, dl Manuel Barroso, preşedintele Traian Băsescu, filantropul George Soros, Zoni Weisz, supravieţuitor al lagărului de la Auschwitz, mulţi comisari europeni, miniştrii şi secretari de stat din statele membre, activişti romi. Mai multe detalii despre eveniment găsiţi în comunicatul oficial al Comisiei.