Sănătate sau economie? Dilema pandemică a întregii Europe

0
Publicat:
Ultima actualizare:

În timp ce experţii din sănătate avertizează asupra riscurilor aduse de noul val de cazuri de COVID-19, boala provocată de coronavirusul SARS-CoV-2, politicienii tergiversează în privinţa reimpunerii restricţiilor, singurele măsuri considerate drept susceptibile să frâneze sau chiar să pună capăt acestei evoluţii.

Liderii de stat din Uniunea Europeană (UE) s-au angajat joi să contracareze noul coronavirus cu cele mai bune recomandări ştiinţifice disponibile. Dar, după săptămâni bune de rezistenţă la sfaturile experţilor, ei doar urmează valul.

Confruntate cu creşteri dramatice ale cazurilor de contaminări şi decese de COVID-19, statele europene revin treptat la restricţii. Dar răspunsurile lor de acum diferă în bună măsură de cele luate în primăvară. Ori dilema rămâne de actualitate: respectarea sfaturilor experţilor din sănătate şi salvarea de vieţi vs menţinerea economiei în funcţiune. Astfel, decidenţii politici sunt reticenţi în a lua măsuri dure. De fapt, ţin să liniştească actorii economici cu ideea că o nouă blocare de tipul celei din lunile martie şi aprilie este exclusă. Pur şi simplu, economiile europene nu-şi mai permit o lună sau două de blocaj. Şi pe acest fond începe să se constate o anumită stare de tensiune între responsabilii politici şi autorităţile sanitare.

Raţiuni economice şi absurd

În primăvară, statele europene au luat măsuri dure în scopul combaterii noului coronavirus, dar le-au ridicat la primele indicii de probleme economice şi sociale. Şcolile s-au redeschis, iar majoritatea activităţilor economice s-au reluat. În tot acest timp, coronavirusul nu a dispărut de la sine, ba chiar a devenit o bătaie de cap mai mare pentru sistemul medical, revenind în forţă inclusiv în ţările care s-au crezut învingătoare în faţa lui, precum Portugalia şi Muntenegru.

În afară de presiunile economice şi sociale, absurdul şi-a făcut de asemenea un loc printre deciziile politicienilor. De exemplu, în pofida riscurilor crescute de expunere la infectare, preşedintele Consiliului European, Charles Michel, a insistat ca liderii UE să se întâlnească fizic la Bruxelles Aşa şi s-a întâmplat, iar summitul de joi şi vineri nu a fost lipsit de veşti îngrijorătoate. Preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, şi premierul Finlandei, Sanna Marin, s-au văzut nevoite să-şi delege sarcinile şi să se autoizoleze după ce aflaseră că au intrat în contact cu persoane depistate pozitiv cu COVID-19. Mai mult, în ziua în care preşedintele Parlamentului European, David Sassoli, se autoizola din cauza coronavirusului, forul legislativ al UE anunţa că se întoarce la Strasbourg. Reîntoarcerea a fost amânată între timp.

Disperare printre experţii din sănătate

Ţinând cont de aceste considerente, unii oameni de ştiinţă se declară pur şi simplu îngroziţi de pasivitatea liderilor politici. Ori estimările arătau o înrăutăţire a situaţiei odată cu răcirea vremii şi revenirea vieţii sociale în interior.

În Europa, experţii din sănătate au tot prezis un al doilea val şi au avertizat că virusul va continua să reprezinte o ameninţare gravă cel puţin până la apariţia unui vaccin, pentru care ar mai trebui să aşteptăm câteva luni, dacă nu chiar mai mult.

„Vedem cum exact acelaşi lucru se întâmplă din nou. Este ca şi cum am avea cu toţii o pierdere de memorie în legătură cu ce s-a întâmplat acum şase luni”, a declarat pentru Politico Debby Bogaert, profesoară de boli infecţioase la Universitatea din Edinburgh.

Şi totuşi, unele guverne au ales în mod intenţionat să nu implementeze recomandările experţilor. În Olanda, echipa de experţi a guvernului s-a plâns la sfârşitul lunii trecute că decidenţii politici i-au respins o propunere minoră legată de măştile sanitare. În Irlanda, experţii au recomandat adoptarea unor măsuri dure la începutul lunii curente, dar guvernul a decis să menţină localurile şi magazinele deschise şi le-a reproşat faptul că nu îşi dau seama de consecinţele economice ale sfaturile lor.

Însă Debby Bogaert deplânge faptul că politicienii se mişcă cu „propria viteză”, una foarte lentă. „Aşteaptă, aşteaptă şi aşteaptă, în timp ce oamenii din domeniul sănătăţii publice ştiu că trebuie să acţionezi acum, nu într-o săptămână sau luna viitoare”, afirmă profesoara.

Vara s-a terminat

După blocajul din primăvară, multe ţări au încurajat călătoriile pe timpul verii pentru a mai recupera din pierderile financiare. În mai, premierul grec Kyriakos Mitsotakis a prezentat reluarea turismului drept un „epilog” al blocajului.

Dar nu toţi politicienii erau cu gândul la mare şi la soare. În iulie, comisarul UE pentru Sănătate, Stella Kyriakides, le-a cerut ţărilor membre să folosească vara pentru a se pregăti de un al doilea val în toamnă, făcând presiuni pentru înmulţirea testărilor, urmărirea contacţilor şi izolarea focarelor. După o scurtă perioadă de scădere, numărul contaminărilor cu SARS-CoV-2 a început să crească din nou în vară, explodând în septembrie în aproape întreaga Europă. Pe 24 septembrie, Kyriakides şi-a reluat apelul. „Nu putem să lăsăm garda jos. Suntem într-un moment decisiv şi toată lumea trebuie să acţioneze decisiv”, a insistat eurocomisarul.

Provocarea ei este pe măsură: UE nu are niciun organism pentru coordonarea politicii în domeniul sănătăţii, iar guvernele naţionale sunt reticente faţă de recomandările de la Bruxelles. La 4 septembrie, de exemplu, Comisia Europeană a propus intensificarea coordonării între ţările UE în ceea ce priveşte restricţiile de călătorie. Liderii din UE au întârziat timp de cinci săptămâni aprobarea planului şi şi-au pus semnătura abia după ce au obţinut eliminarea dispoziţiilor referitoare la persoanele venite din zonele cu risc ridicat.

Măsuri timide

În faţa valului tot mai mare de infectări şi creşterii frământărilor în sectorul sănătăţii, liderii politici au cedat în cele din urmă pe alocuri.

În Franţa, preşedintele Emmanuel Macron a anunţat miercurea trecută intrarea în carantină a nouă oraşe, decizia venind la aproape o săptămână după înregistrarea unui record de peste 26.000 de infectări într-o singură zi. Drept comparaţie, în martie, Guvernul francez le-a cerut tuturor să stea acasă încă de când se confrunta cu doar 1.000 de cazuri zilnic.

Belgia a încercat un amestec de măsuri încă din august, dar a ţinut barurile deschise noaptea. Abia de câteva săptămâni încoace, pe măsură de spitalele s-au umplut de bolnavi de COVID-19 şi întreaga ţară a fost declarată zonă roşie, autorităţile au trecut la înăsprirea măsurilor.

Şi Germania şi-a reluat miercurea trecută unele măsuri anti-coronavirus, la capătul unei şedinţe-maraton de opt ore. „Este mai bine să fii în faţa valului, nu să fugi după el”, a declarat premierul bavarez Markus Söder, văzut drept urmaşul Angelei Merkel la conducerea Guvernului german. Cu toate acestea, Merkel a apreciat noile restricţii drept „insuficiente pentru a evita un dezastru”.

Există explicaţii ştiinţifice pentru creşterea numărului de cazuri de COVID-19 în Europa. În primul rând, numărul testărilor a crescut în mod semnificativ. În al doilea rând, virusul infectează tot mai mult tinerii, care de regulă nu prezintă forme grave, dar îl pot transmite la rândul lor persoanelor cu probleme de sănătate. Unii experţi avertizează deja să ne aşteptăm la creşterea ratei mortalităţii.

Europa



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite