Schimbul de prizonieri ruso-ucrainean: solicitarea prin care Moscova arată că a avut un rol în evenimentele sângeroase de la Kiev

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski (stânga) şi omologul său rus Vladimir Putin FOTO Arhivă
Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski (stânga) şi omologul său rus Vladimir Putin FOTO Arhivă

Deşi Kremlinul susţine că nu are nicio legătură cu evenimentele sângeroase care s-au petrecut la Kiev în ianuarie-februarie 2014 şi conflictul armat din sud-estul Ucrainei, preşedintele rus Vladimir Putin i-a cerut omologului său ucrainean Volodimir Zelenski să-i predea cinci foşti ofiţeri Berkut care l-au apărat pe protejatul său Viktor Ianukovici.

O parte a presei ucrainene nu a digerat ultimul schimb de prizonieri efectuat pe axa Moscova-Kiev.

La 29 decembrie, la 20 de zile de la prima strângere de mână între preşedintele rus Vladimir Putin şi omologul său ucrainean Volodimir Zelenski, care a avut loc la Paris în prezenţa gazdei Emmanuel Macron şi cancelarului german Angela Merkel, 76 de prizonieri de război ucraineni s-au întors acasă în schimbul a 127 de prizonieri proruşi şi ruşi.

În cursa pentru preşedinţie, Zelenski a promis aducerea acasă a tuturor ucrainenilor luaţi prizonieri în luptele duse împotriva forţelor separatiste proruse din regiunile Doneţk şi Lugansk, situate în sud-estul Ucrainei. Fapt împlinit în mare parte, dar contestat puternic.

În mod neavenit, aceste schimburi au inclus şi persoane care nu îndeplinesc condiţiile necesare unui astfel de proces. În cadrul negocierilor din decembrie, responsabilii ruşi de dosar au solicitat includerea pe lista prizonierilor a cinci ofiţeri de poliţie ucraineni din cadrul trupelor speciale Berkut, desfiinţate între timp. Pe numele celor cinci există 48 de capete de acuzare pentru crimă, prin deschiderea focului asupra protestatarilor care au umplut Piaţa Maidan din Kiev în perioada noiembrie 2013 - februarie 2014 în semn de opoziţie faţă de decizia preşedintelui ucrainean de atunci, Viktor Ianukovici, de a întoarce spatele UE în schimbul unui împrumut din Rusia.

Peste o sută de persoane au fost ucise în aceste proteste cunoscute ca EuroMaidan, majoritatea murind în cursul unor evenimente care au degenerat la 18 - 20 februarie. După acele evenimente, Ianukovici a fugit în Rusia, iar noua putere de la Kiev a desfiinţat Berkut. Imediat, responsabilii din Crimeea şi Sevastopol i-au invitat pe foştii membri Berkut în teritoriile lor, iar în nici trei săptămâni peninsula de la Marea Neagră a fost anexată de Rusia cu ajutorul omuleţilor verzi.

Deşi Rusia neagă oficial că are vreun rol în EuroMaidan, prin solicitarea legată de cei cinci ofiţeri Berkut nu face decât să confirme că a fost activă în manifestaţiile de la Kiev.

Un alt personaj dubios obţinut în afara gratiilor de Rusia este Volodimir Ţemah, un militant pro-rus considerat drept principalul suspect în doborârea zborului MH-17 Amsterdam-Kuala Lumpur, o tragedie aeriană soldată cu 298 de morţi.

Văzută drept responsabilă în această tragedie produsă în vara anului 2014 în teritoriul separatist din sud-estul Ucrainei, Rusia refuză să coopereze cu autorităţile olandeze care investighează circumstanţele prăbuşirii cursei malaysiene. Investigaţiile arată că avionul a fost doborât cu un sistem antiaerian care a fost dislocat în estul Ucrainei de către armata rusă.

Izbunict în aprilie 2014, conflictul armat din Donbas s-a soldat cu 13.000 de morţi până acum. În prezent, se mai semnalează ciocniri sporadice, în pofida declarării unui armistiţiu.

Europa



Partenerii noștri

image
canal33.ro
Ultimele știri
Cele mai citite