Scholz către Putin: „Să nu îndrăznească!“

Cancelarul Olaf Scholz

Cancelarul Olaf Scholz a anunţat o înarmare semnificativă a ţărilor NATO. Germania ia în calcul şi achiziţionarea unui scut antirachetă capabil să acopere inclusiv România şi ţările baltice în cazul unui atac rusesc.

Cancelarul federal Olaf Scholz a confirmat că, pe fondul ameninţărilor ruseşti, guvernul de la Berlin ia în considerare crearea unui nou scut antirachetă. "Pot să vă spun că acesta este unul dintre aspectele pe care le discutăm. Şi pe bună dreptate", a spus oficialul federal. "Detaliile proiectului nu au fost încă finalizate", a spus Scholz duminică în cadrul unui interviu acordat postului naţional ARD.

Duminică, presa germană a relatat că Germania ar putea achiziţiona un sistem antirachetă israelian tip ”Arrow 3”, capabil să distrugă rachete cu rază lungă de acţiune la mare înălţime deasupra Pământului, chiar şi în stratosferă. Costurile scutului sunt estimate la circa 2 miliarde de euro, iar sistemul ar putea fi operaţional în 2025, potrivit specialiştilor. "Ne vom întări atât de mult încât nimeni să nu îndrăznească să ne atace", a spus cancelarul Olaf Scholz. Acesta a fost mesajul său clar pentru preşedintele Rusiei, Vladimir Putin. 

În urmă cu trei săptămâni, cancelarul Olaf Scholz anunţa investiţii de 100 de miliarde de euro în Bundeswehr. "Vrem să avem cea mai eficientă şi performantă armată din Europa", a spus politicianul social-democrat în cuvântarea istorică rostită în Bundestag, camera inferioară a Parlamentului. 

„Măsuri dramatice“ 

Şeful executivului federal a avertizat la ARD că folosirea de arme chimice în războiul din Ucraina ar atrage ”măsuri dramatice” împotriva Rusiei. "O utilizare a armelor biologice şi chimice nu trebuie să aibă loc şi de aceea suntem cu toţii atât de expliciţi, de clari pe acest subiect", a spus cancelarul. 

Cancelarul federal Olaf Scholz, invitatul moderatoarei Anne Will

Scholz a adăugat că există deja consideraţii cu privire la modul în care ar putea arăta aceste ”măsuri dramatice”. "Însă desigur că nu sunt lucruri despre care se vorbeşte...”

Totuşi, Scholz a reiterat că NATO nu va intra în războiul din Ucraina nici măcar în cazul întrebuinţării de arme chimice. "NATO nu va deveni parte a războiului, asta este clar."

Cancelarul a respins acuzaţiile potrivit cărora Germania ar fi fost prea ezitantă în furnizarea de arme către Ucraina. "Facem tot ce ne stă în putere", a spus Scholz. Livrările de tancuri şi arme antiaeriene de către Germania şi partenerii săi au dus deja la obţinerea de către Ucraina a unor "succese considerabile", a spus oficialul german.

În ceea ce priveşte cererea Ucrainei de livrare de arme grele, cancelarul a explicat că Germania urmează linia convenită cu SUA. Chiar şi cu mijloacele disponibile, Ucraina a reuşit, printr-o "rezistenţă foarte reuşită", să zădărnicească planurile lui Putin de a ocupa militar întreaga Ucraină.

Scholz: „Vom fi destul de repede independenţi de Rusia“

Rachetă Arrow-3, Israel

Scholz a respins criticile potrivit cărora Germania finanţează războiul din Ucraina prin importurile sale de energie din Rusia. "Rusia nu poate face nimic cu banii pe care îi stochează în conturile sale în acest moment din cauza sancţiunilor noastre", a declarat cancelarul. 

Dependenţa Germaniei de importurile de energie din Rusia va fi eliminată "destul de repede". În cazul cărbunelui, dacă totul merge bine, acest lucru ar putea fi realizat rapid în acest an, a anunţat Scholz.

Şi în cazul petrolului, lucrurile ar putea evolua cu rapiditate în aceeaşi direcţie. În ceea ce priveşte gazul, Germania ”a scos din sertar planuri care zăceau de mult timp”. Infrastructura tehnică pentru importul de gaze de la alţi furnizori este creată cu mare viteză, a precizat şeful guvernului federal. 

Scholz a întărit refuzul Germaniei de a sista imediat importurile de energie din Rusia, subliniind că ”în joc sunt incredibil de multe locuri de muncă". În schimb, Germania ar fi pregătită de situaţia în care Rusia şi-ar opri exporturile. Scholz a admis însă că "oprirea de pe o zi pe alta a importurilor de energie din Rusia ar duce la încetarea activităţii unor ramuri întregi ale industriei”.

Vlad Drăghicescu - Deutsche Welle