Europa

articolul anterior articolul urmator

Se schimbă fundamental regulile Spaţiului Schengen. Cum stăm cu visele roz ale Românei?

53
16 Dec 2021 10:22:35
Cristian Unteanu
FOTO Shutterstock
FOTO Shutterstock

În fine, sub tripla presiune a pandemiei şi crizei economice combinate cu cea a migraţiei ilegale, Comisia Europeană şi-a făcut curaj şi a anunţat că a trimis pe circuitul decizional două documente care trebuie acum să fie aprobate de Parlamentul European şi de Consiliu privind modificări esenţiale aduse Spaţiului Schengen. Dacă vor fi votate ca atare, urmează schimbări de esenţă în funcţionarea Europei.

Aveţi aici descrierea documentelor şi linkurile necesare pentru deschiderea lor. Cred că trebuie lecturate cu foarte mare atenţie pentru că, pe fond, nu numai despre probleme tehnice este vorba ci despre întreaga structură viitoare a Uniunii Europene cu măsuri politice extrem de relevante şi care vor fi aplicabile la toate frontierele exterioare ale UE (nu uitaţi că facem parte din sistemul denumit „Schengen Plus”, ceea ce înseamnă că ne-am asumat şi obligaţia de a transpune reglementări europene în domeniu, în speranţa până acum deşartă că vom fi primiţi în club). Schimbările vor fi definitiv adoptate în perioada preşedenţiei franceze a Consiliului care începe pe 1 ianuarie, fiind deja anunţate ca una dintre cele mai importante promisiuni politice ale Preşedintelui Macron care are nevoie de asemenea succes pentru a-şi consolida şansele în prezidenţialele de anul viitor. De altfel, exact în acest scop a dorit să-şi revitalizeze şi să întărească poziţia grupului său Renew Europe din PE, motorul de susţinere pentru agenda sa europeană, foarte ambiţioasă şi cu mult mai îndrăzneaţă decât oarecum reţinuta atitudine germană din acest moment.

Iată sinteza principalelor schimbări:

- se va introduce un nou mecanism care să conţină posibilitatea aplicării unor restricţii temporare de călătorie la toate frontierele externe ale Uniunii. Este o reacţie la faptul că regulile introduse la începutul pandemiei au fost aplicat parţial şi, câteodată, cu extrem de mare întârziere de către unele State Membre.

- ca răspuns la problema intens discutată în ultimele săptămâni, „instrumentalizarea politică a fenomenului migraţiei ilegale” de către unele state din afara UE, spre exemplu Belarus, noile reglementări vor permite ca Statele Membre să ia decizia limitării numărul punctelor de trecere a frontierei, precum să şi adopte o scădere corespunzătoare a programului de lucru, astfel încât ca „orice persoană care încearcă să treacă sau a trecut în mod ilegal frontiera şi care nu are niciun fel de drept să stea pe teritoriul unui Stat Membru să fie împiedicată să intre pe teritoriul respectiv”. Se prevede o creştere considerabilă a supravegherii frontierelor externe, asta incluzând - foarte interesantă specificaţia - „tehnologii moderne, cum ar fi drone şi senzori de mişcare, precum şi unităţi mobile care să împiedice intrările neautorizate de persoane pe teritoriul unui Stat Membru UE”. În subsidiar, asta vine să întărească atribuţiile FRONTEX, dar şi să deschidă posibilitatea introducerii Inteligenţei Artificiale în procesele de identificare facială şi ordonare a bazelor de date eventual fuzionate într-una singură la nivel european.

- urmează să fie schimbate procedurile privind reintroducerea controalelor interne de frontiere între Statele Membre.

Acest ultim punct este extrem de sensibil şi va stârni cu siguranţă dezbateri aprinse şi, tocmai de aceea, Comisia spune că, dacă graniţele interne vor fi reintroduse pentru o perioadă mai mare de 18 luni, Comisia va fi obligată să emită o opinie asupra proporţionalităţii măsurii respective. Dar nu va fi vorba despre o putere de veto pe care s-o aibă Comisia. Ylva Johanssean, comisarul european pentru Afaceri Interne, spune că, mai degrabă, ţine de exprimarea unei opinii competente „cu cât controalele sunt mai mult prelungite, cu atât statul respectiv va trebui să argumenteze, demonstrând că a luat în considerare şi măsuri alternative şi din ce cauză acestea nu au fost suficiente”.

În esenţă, aşa cum veţi putea vedea în amănunt, noutatea demersului de acum este că este propus un eşafodaj de principii politice care să stea la baza edificiului Schengen şi nu mai e vorba doar de „simple” măsuri tehnice aşa cum erau cele de până acum, spre exemplu atât de contestatele şi declarate ca desuete „Acorduri Dublin”, care reglementau toate procesele esenţiale din spaţiul Schengen. Un spaţiu care se doreşte să devină suplu şi cu posibilitatea de a fi mult mai uşor şi rapid redimensionat în funcţie de natura diversă a urgenţelor cu care va fi confruntată UE în ansamblul său sau de crizele notificate de un stat membru sau altul.

Există noutăţi şi cazul combaterii migraţiei ilegale, cum ar propunerea care vizează evitarea „fluxurilor secundare” în cadrul UE, Comisia propunând acum „posibilitatea de a refuza intrarea şi trimiterea migranţilor aflaţi în situaţie ilegală în Statul membru învecinat, printr-o procedură simplificată, dacă există o indicaţie clară că persoana surprinsă de controale în zona frontalieră internă au ajuns acolo sosind din acel alt Stat membru”. Aici chiar va fi o problemă căci gândiţi-vă doar la implicaţiile aplicării reglementării (devenite obligatorii prin asumarea întregii propuneri a Comisei de către PE şi Consiliu) în cazul statelor „de primă linie”, tradiţional cele din sud, acum în plus cele din estul Europei printre care şi România, unele confluentate cu activarea rutei prin Ucraina şi Belarus, plus a celei mai vechi din Balcani.

Cine va vota Reglementarea? Aici răspunsul este simplu: orice modificare a reglementărilor privind Spaţiul Schengen se fac în urma unui vot cu majoritate calificată şi, teoretic, asta pare un obiectiv relativ uşor de atins.

Nu trebuie uitat că dacă Schengen este în principiu un spaţiu deschis total liberei circulaţii fără controale la frontierele interioare între 26 de ţări (22 de ţări din UE plus Islanda, Liechtenstein, Norvegia şi Elveţia) au stabilit deja controale aleatorii la frontiere din cauza ameninţărilor teroriste şi marii crize migratorii din 2015, plus, acum, restricţii mereu în evoluţie din cauza pandemiei. Dar în Parlamentul European lucrurile se pot complica aşa cum se semnalizează şi comunicatul emis de grupul S&D (socialişti şi democraţi) care exprimă „îngrijorări serioase” privind proiectul Comisiei de reformare a Spaţiului Schengen. Asta indică şi că, extrem de posibil, dezbaterea privind proiectul respectiv va fi subsumată celorlalte intoleranţe majore care apasă foarte geru asupra funcţionării sistemului unităţii europene.

Celor care se neliniştesc la idee că ar putea să apară reglementarea privind restabilirea unor controale de frontieră interne în UE pentru cazuri excepţionale, trebuie să spunem că şase ţări (Franţa, Suedia, Norvegia, Danemarca, Germania, Austria) începând cu 2015, au instituit asemenea controale pe care, cu aprobarea Comisiei Europene, le-au reînnoit la fiecare şase luni, ceea ce actualul Cod Schengen autorizează „cu titlu excepţional şi de manieră provizorie”.

Ce va urma, vom vedea. Este de remarcat însă prudenţa extremă cu care unele State Membre acţionează acum, preferând (încă) să aştepte angajarea dezbaterii în Parlamentul European acolo unde, deja, ţările cu putere relevantă de decizie au început operaţiunile tradiţionale de formare a unei zone confortabile de vot, ştiind care vor fi obiecţiile şi că, în definitiv, se deschide un alt front de bătălie într-un climat şi aşa plin de tensiuni. Ce părere are România ca ţară cu graniţă externă a UE şi cum, eventual, dacă are cu ce diplomaţie şi cu ce europarlamentari la dispoziţie, să-şi negocieze (cu ce mandat?) acest atu în condiţiile în care creşte exponenţial importanţa ţărilor din această linie? Zice repede ceva, orice, Guvernul de coaliţie sau decizia este lăsată exclusiv Preşedintelui? Ar avea oare ceva de spus Parlamentul sau este lăsat în ceaţa densă de până acum?

Cine oare să ştie ce şi cum să facă? Misterul rămâne întreg, nu uitaţi însă că vine un Summit în zilele următoare, dar apoi se deschide sezonul de schi şi astfel timpul va trece mai cu folos şi mult mai plăcut.

Adauga Comentariu

Pentru a comenta, alege una din optiunile de mai jos

Varianta 1

Autentificare cu contul adevarul.ro
Creeare cont

Varianta 2

Autentificare cu contul de Facebook
Logare cu pseudonim

53 Comentarii

Lucifer
16.12.2021, 10:40:29

Chestia asta cu intrarea României şi Bulgariei în spaţiul Schengen este una din cele mai mari ticăloşii ale " Europei noastre" germano-franceze. Pur şi simplu Germania+Franţa+căţeii lor( ca Olanda, Finlanda, etc) NU AU VRUT ca cele două ţări să intre în Schengen. Idem, cu intrarea României în OECD. DE CE au făcut asta? Poate ne spune dl Unteanu. Eu aş spune, dar îmi taie postarea....

-9 (25 voturi)
Ludwig
16.12.2021, 12:08:03

Deocamdata nici nu meritam s aintram, chiar rog Olanda sa ne puna o talpa in halul de coruptie politica de la noi, ministrii cu cv-uri false desi ei sunt analfabeti, plagiatori, etc. In Bulgaria primul ministru doarme cu poistolul sub perna si cu teancul de euro la cap. Cum naiba sa fim primiti in Schenghen? La polul opus Croatia a fost invitata sa adere zilele trecute. Deci daca respecti statul de drept te roaga ei sa intrii. vezi linkul cu invitatia croatieie... https://www.consilium.europa.eu/ro/press/press-releases/2021/12/09/council-concludes-croatia-has-fulfilled-the-necessary-conditions-for-the-full-application-of-the-schengen-acquis/

+15 (23 voturi)
kh
16.12.2021, 11:00:40

...daca sunt roz vor fi si umede.😂

+2 (2 voturi)
Alex Donciu
16.12.2021, 11:12:19

Relativ la Dreptul de ședere intr-o altă țară.......dreptul de ședere al Armatei americane in România va fi discutat? Cât durează acest drept de ședere, dacă se are in vedere vreo modificare...

-14 (16 voturi)
OmTacut2
16.12.2021, 12:20:42

Alex Donciu De exemplu, in Germania, armata americana "șade" de 75 de ani. si mai mult ca sigur ca nu se vor retrage in urmatorii 5-10 ani. Deci, s-ar putea ca armata americana sa "șeada" in Romania tot atat de mult.

+6 (8 voturi)

Vezi toate comentariile (53)

Modifică Setările