Specialiştii în sănătate avertizează: urmează un al doilea val de coronavirus! Cine să-i mai asculte?

Chiar aşa, cine mai vrea, mai are timp şi mai are posibilitatea să asculte asemenea avertismente când politicienii ştiu că-şi pot termina carierele dacă vor susţine pe mai departe măsurile de austeritate care deja au creat o stare marcată de tensiune la nivelul societăţii şi au produs pierderi masive economice.

Cu orice risc, vor relaxa şi, cât se poate de rapid, vor anula măsurile de carantină devenite insuportabile. Şi, astfel, au ales să nu mai audă avertismentele severe şi urgente venite din partea unor specialişti aflaţi în fruntea unor instituţii naţionale şi internaţionale responsabile pentru organizarea sistemelor de sănătate şi, mai ales, de emiterea unor semnale de alertă timpurie.

În continuare, cred că este necesar şi normal ca dumneavoastră să le auziţi şi să cântăriţi ponderea de adevăr sau de isterie, de nepăsare sau de teamă politică din spatele lor.

Primul semnal foarte argumentat vine din partea dr. Andrea Ammon, directoarea Centrului European pentru prevenţia şi controlul maladiilor (foto) care, într-un interviu pentru publicaţia britanică The Guardian, a afirmat extrem de limpede că perspectiva unui al doilea val de infectări cu coronavirus în Europa nu mai reprezintă o teorie ce ţine de viitorul îndepărtat.

„Din punctul meu de vedere, singura întrebare este când şi cât de puternic va fi acest fenomen... Privind la caracteristicile acestui virus, la ceea ce apare acum în diferite ţări în termeni de imunitate a populaţiei - şi nu este deloc îmbucurător, este că există o imunitate între 2% şi 14%, ceea ce înseamnă că avem 85% până la 90% din populaţie susceptibilă de infectare - virusul este printre noi, circulând cu mult mai mult decât în lunile ianuarie şi februarie... Nu vreau să ofer o imagine apocaliptică, dar cred că trebuie să fim realişti. Nu a venit vremea pentru o relaxare completă.“

Uşor de spus, extrem de greu de făcut deoarece chiar responsabilii europeni par să fie mai mult decât convinşi că reluarea cât mai rapidă şi fără restricţii a tuturor activităţilor economice nu numai că este o necesitate urgentă, ci este şi singura cale de a opri, cel puţin în unele dintre ţările cu economii relevante la nivelul continentului, adâncirea în prăpastia deficitelor economice şi de a opri creşterea importantă a şomajului. Dilema este limpede, mai ales, şa cum o arată statisticile, infectările şi decesele încep să se reducă, fireşte în afara Statelor Unite, Rusiei şi Braziliei. În acest caz, oare nu avem un prim argument solid în favoarea relaxării şi reintrării în sistemul unei vieţi sociale şi economice cât de cât apropiate de ceea ce a fost înainte de începerea pandemiei?

„În loc să ne felicităm pentru aceste cifre încurajatoare... liderii europeni ar face mai bine să se pregătească pentru un al doilea val de infectări cu coronavirus“ replică dr. Hans Kluge (foto), directorul pentru Europa al OMS într-un interviu pentru The Telegraph. Chiar dacă bilanţul din Europa pare a fi mai degrabă încurajator, Kluge deplânge faptul că unii lideri politici sunt pe cale să trâmbiţeze victoria asupra pandemiei chiar dacă, din punctul său de vedere, aceasta este departe să fi dispărut şi estimează o revenire în forţă a COVID-19 sub forma unui al doilea val. Avertismentul său priveşte îndeosebi apariţia unui risc conex: suprapunere acestui al doilea val al pandemiei cu apariţia unor alte boli sezoniere, ceea ce i-ar întări capacitatea letală. În acest context, Kluge insistă asupra nevoii ca ţările europene să iniţieze de acum procesul de pregătire preventivă luând în calcul cel mai rău scenariu, suplimentând numărul de paturi în secţiile de terapie intensivă, tocmai pentru a nu se mai repeta greşeala dovedită de multe ori fatală de a fi complet vulnerabil în cazul apariţiei unui număr mare de cazuri.

„Sunt foarte preocupat de acest al doilea val. În toamnă, s-ar putea să avem un al doilea val de Covid-19 şi o altă gripă sezonieră sau rujeolă. Cu doi ani în urmă, peste 500.000 de copii nu fuseseră vaccinaţi“ - spunea el. În acelaşi sens vine şi avertismentul profesorului Chris Whitty, responsabilul britanic pentru probleme de sănătate care a anunţat că un al doilea val al pandemiei va putea avea ca rezultat un număr mai mare decese decât cele provocate în primul val, citând cazul epidemiei de grop spaniolă apărută pentru prima oară în martie 1918. Atunci avea doar caracteristicile unei gripe sezoniere tipice, dar a revenit în toamnă sub o formă mult mai virulentă, provocând în final moartea a peste 50 de milioane de oameni.  Şi americanii dau un semnal identic. Robert Redfield, directorul Centrului de control şi prevenţie a maladiilor vorbeşte despre un al doilea val al pandemiei care, combinat cu o epidemiei de gripă, să pună o presiune inimaginabilă asupra sistemului de sănătate, ceea ce ar însemna că „ne aşteaptă o iarnă şi mai dificilă ca cea din care am ieşit acum“.

Michael Kinch, directorul de la Centre for Research Innovation in Biotechnology and Drug Discovery din cadrul Universităţii Washington din St Louis crede că marele risc ar putea fi nu atât posibilitatea ca virusul să se poată reactiva, ci chiar despre o nouă contaminare: în prezenţa unui pacient infectat, o persoană vindecată ar putea să se îmbolnăvească din nou din cauza faptului că pacienţii atinşi doar de o formă uşoară a bolii nu au creat suficient de mulţi anticorpi pentru a împiedica revenirea coronavirusului.

În final, vă rog să consultaţi aici cele 3 scenarii pentru viitoar propuse de cercetătorii de la Şcoala politethnică federală de la Lausanne şi de Universitatea Johns Hopkins din Baltimore, imaginate în funcţie de gradul de reproducere al maladiei, aşa-numita Valoare RO care corespunde numărului de infecţii secundare produse de o persoană bolnavă. Primul scenariu, cel optim, presupune o valoare de RO 1,2. Asta ar putea să însemne, până în septembrie, apariţia a 2-5 milioane de cazuri, cu un cumul de 31-70.000 de cazuri, 6000 până la 14.000 de pacienţi internaţi la ATI şi 5000 până la 15.000 de decese. În al doilea scenariu, cel care se bazează pe o valoare RO 1,5, anunţă o statistică cu mult mai gravă: 15.000 până la 21.000 de decese până la jumătatea lunii septembrie. În fine, scenariul cel mai grav este chiar înfiorător. Presupune că, dacă relaxarea măsurilor de prevenţie va fi totală la finalul acestei veri am putea avea între 22.00 până la 27.000 de decese.

Cred că aceste analize trebuie cunoscute, tocmai pentru că, în scopul de a se scuza şi, conform obiceiului, pentru a încerca să se spele pe mâini de orice responsabilitate, politicienii au spus că nu au fost anunţaţi din timp.

Avertismente au existat. Ca şi acum. Dar, spuneţi dumneavoastră, mai este util să asculţi asemenea cobe care vorbesc numai de nenorociri?