Statele Unite au avertizat Rusia că ar fi o gravă greşeală intervenţia militară în Ucraina

Este un merit al fostului preşedinte Dmitri Medvedev de a fi avut relaţii foarte bune cu Barack Obama. Şi este un merit al lui John Kerry de a fi instituit un dialog permanent, de regulă telefonic, amical, cu Serghei Lavrov. Dar, dacă acum Kerry a formulat un avertisment public, în numele SUA, destinatarul acestui mesaj este la Kremlin.

Ca unul care am poposit la Departamentul de Stat cunosc că acolo nimic nu este lăsat la voia întâmplării, nicio declaraţie, niciun cuvânt, nicio apariţie publică nu este rodul hazardului, al amatorismului sau superficialităţii vreunui demnitar.

În mod normal, ceea ce a formulat acum, pentru opinia publică, secretarul de stat John Kerry putea foarte bine să îi transmită telefonic, ca între diplomaţi ce se respectă, lui Serghei Lavrov, fără alte ecouri în presa de peste Ocean, cea europeană, implicit rusă. 

Nu este exclusă o asemenea convorbire anterioară, dar este cert că nivelul de atenţie al SUA a sporit, faţă de posibile reacţii ale administraţiei prezidenţiale ruse, în raport cu evoluţia situaţiei din Ucraina, în general, din Crimeea, în mod special. 

Nimeni nu doreşte escaladarea tensiunilor actuale, în relaţiile dintre două mari state europene, Ucraina şi Rusia, dar, de regulă, Statele Unite emit asemenea avertismente atunci când deţin informaţii considerate la Casa Albă ca fiind cel puţin îngrijorătoare, ca să nu scriu date indicând evenimente militare viitoare.

Pentru a nu degenera ulterior situaţia, ar mai putea juca un rol de intermediar vicepreşedintele Joe Biden, al cărui dialog anterior, cu fostul preşedinte al Ucrainei, Viktor Ianukovici, a fost evocat chiar acum 24 de ore, de presa americană, deloc întâmplător, ca o uşă deschisă spre dialog.

Deocamdată, prin vocea lui John Kerry, Statele Unite au avertizat Rusia că ar fi o greşeală gravă intervenţia militară în Ucraina.

Afirmaţia survine după ce 150.000 de militari ruşi au fost scoşi la încălzire, în apropierea graniţei cu Ucraina, iar drapelul rus a fost agitat ieri de unii demonstranţi în Crimeea, fiind chiar azi ridicat pe clădirea parlamentului local, din Simferopol. 

"Orice fel de intervenţie militară, care ar încălca integritatea teritorială şi suveranitatea Ucrainei ar fi o mare, o mare greşeală", a declarat Kerry reporterilor de la Washington. "Integritatea teritorială a Ucrainei trebuie să fie respectată."

Pe 25 februarie, la ora 12.20, Consiliul de Securitate al Rusiei a discutat situaţia din Ucraina. Peste câteva ore, trupe echivalente cu 15 divizii de elită au fost alarmate, pentru acţiuni specifice în situaţie de criză.

Cum esenţa mesajului a fost transmis, cu diplomaţia care îl caracterizează, Kerry a anunţat, de asemenea, că administraţia Obama a planificat 1 miliard de dolari, în garanţii de împrumut, pentru Ucraina şi mai ia în considerare asistenţa directă suplimentară pentru această ţară.

Deloc întâmplător, în conexiune directă cu avertismentul iniţial, John Kerry a reiterat solicitarea părţii americane ca trupele ruse să fie retrase de pe teritoriul Georgiei, care include, în mod oficial şi teritoriile ocupate militar, de Rusia, respectiv Abhazia şi Osetia de Sud. 

Georgia având şanse, în opinia liderului Departamentului de Stat, ca să se integreze în UE şi NATO. 

Deşi Kerry a insistat  că politica SUA faţă de Ucraina, Georgia şi alte state ex-sovietice - a se citi şi Republica Moldova - nu are drept scop reducerea influenţei Rusiei în vecinătatea sa, nu mai este un secret pentru nimeni că tocmai astfel este privită de la Moscova.

Asta pentru că, în mod repetat, preşedintele actual al Rusiei a cultivat imaginea unui stat asediat de occidentali. 

În opinia locatarului numărul 1 de la Kremlin, conspiraţia prevalează toate aceste manifestări revoluţionare, din Ucraina. 

Dar, la Casa Albă, protestanţii din Kiev au fost percepuţi ca "un exemplu de oameni într-o naţiune suverană, care îşi exprimă dorinţa de a alege  viitorul lor. Şi aceasta este o forţă foarte puternică ."

Puternică, dar încă relativ dezorientată, cu un preşedinte interimar, un parlament devenit brusc adept al măsurilor democratice, cu o armată lăudată de NATO că rămâne în cazărmi, dar sigur sensibilă la demonstraţiile de forţă ale militarilor ruşi, oficial evoluând într-o aplicaţie de mari proporţii la frontiera estică şi cu transportoare blindate scoase la plimbare în sud, în peninsula Crimeea.

Mai nou şi cu paraşutişti militari ruşi în parlamentul local, din Crimeea. 

Chiar dacă presa americană a publicat poza lui Joe Biden alături de Ianukovici, cu excepţia Kremlinului, nimeni nu creditează vreo şansă a ex-preşedintelui Ucrainei, de a reveni la putere, în Kiev. 

Chiar dacă Vestul a recunoscut noile autorităţi de la Kiev, iar Rusia le-a etichetat cu epitete de succes, în ultima conflagraţie mondială, vechiul regim, autoritarist, nu va mai prelua puterea în Ucraina. 

Chiar dacă joi, necunoscuţi înarmaţi au luat cu asalt clădirea legislativului, din regiunea Crimeea, din Ucraina, aparent fiind naţionalişti ruşi, care purtau panglici negre şi portocalii, simbolul victoriei răsăritenilor în Al Doilea Război Mondial, practic fiind paraşutişti militari trimişi de Moscova, reacţia ministerului de interne al Ucrainei a fost una lucidă, calmă, momentan fiind preferată încercuirea zonei. 

Chiar dacă Igor Korotchenko, un fost colonel al armatei ruse, a scris un comentariu într-un ziar on-line rusesc, slon.ru, afirmând că "în cazul în care formaţiuni armate ilegale, încearcă să răstoarne guvernul local din Crimeea prin forţă, un război civil va începe şi Rusia nu l-ar putea ignora.," lucrurile sunt mai complicate, opinia reprezentanţilor comunităţii tătarilor fiind că vocea acestor europeni, deportaţi anterior de sovietici, nu poate fi ignorată, ei dorind să trăiască în Ucraina. 

Cam facilă, ca să nu scriu gratuită, acuzaţia Moscovei că revolta din Ucraina a fost generată de occidentali, motiv pentru care Viktor Ianukovici a fugit în Rusia. Asta înseamnă să fie ignorată nemulţumirea profundă, deloc mimată, a sutelor de mii de ucraineni, care au demonstrat în ultimul timp în Kiev, oameni cu sexe, vârste şi profesii diferite.  

Cam nesigură promisiunea Rusiei de a nu interveni în problemele interne ale Ucrainei, dar serioasă şi corectă îngrijorarea exprimată cu privire la situaţia vorbitorilor de alte limbi, decât ucraineană, în prezent şi în viitor. 

Presat de la Kremlin, Ministerul Apărarii din Rusia a precizat că va lua măsuri pentru a consolida securitatea la instalaţiile Flotei ruse a Mării Negre din Peninsula Crimeea, unde au existat ciocniri între demonstranţi ruşi, ucraineni şi tătari.

Ceea ce nu le permite să instaleze dispozitive militare în afara locurilor de încartiruire a trupelor ruse.

Kremlinul poate... miza, în caz de ocupare a peninsulei Crimeea şi eventual a zonelor rusofone din estul Ucrainei, pe repetarea declaraţiilor publice vehemente, ale SUA şi ale celorlalte state membre în NATO, cum s-a petrecut în vara anului 2008, în Georgia.

Atunci însă, operaţiunile militare au fost declanşate de guvernul de la Tbilisi. Ceea ce nu intenţionează încă să o facă executivul de la Kiev, dar pare a fi pus pe acţiune factorul decizional de la Moscova.

Atunci Georgia nu a solicitat o reuniune de urgenţă a NATO, acum, la cererea oficială a Ucrainei, aliaţii au anunţat sprijinul adecvat, pentru integritatea teritorială şi suveranitatea statului ucrainean. 

Acum, alarmarea trupelor ruse este considerată un "test de luptă al trupelor care acţionează în situaţii de criză ce ameninţă securitatea militară a ţării, şi care participă  la acţiuni antiteroriste , sanitare şi epidemiologice ", cum a declarat ministrul rus al apărării, Şoigu.

Acum, de ieri, până pe 3 martie, la grandioasa demonstraţie de forţă vor participa Flota de Nord, Flota Baltică, 150.000 de militari, 90 de avioane, peste 120 de elicoptere, 880 de tancuri şi 1200 de piese de artilerie. 

Dar Rusia respectă înţelegerile cu NATO, dovadă că secretarul general al Alianţei, Anders Fogh Rasmussen, a declarat:

" Da, Rusia ne-a informat cu privire la exerciţiile militare ."

Pe 27 februarie, la ora 12:40, Vladimir Putin a avut o întâlnire de lucru cu guvernatorul Regiunii Orenburg, guvernatorul Iuri Berg. 

Şi bine ar fi să nu fie doar liniştea dinaintea furtunii. 

Mai poate reveni Ucraina la situaţia premergătoare manifestaţiilor reprimate sângeros în Kiev?

Nu.

Soluţia fiind la ucraineni.

Care trebuie, pentru liniştea ţării lor, să facă schimbările necesare astfel încât şi cei temători de mutaţiile viitoare să înţeleagă că şi opinia lor contează, în ecuaţia democratică a dezirabilei Ucraine schimbată în bine. În mai binele dorit de cetăţenii ei.

Este o confruntare a Vestului cu Estul, pe tărâm ucrainean?

Mai degrabă un final.

Cel al epocii parcurse de toate statele cândva sovietice, evenimentele de la Kiev fiind pline de învăţăminte pentru liderii altor state, precum Belarusia. 

Sunt entităţi statale care au dreptul la identitatea specifică şi la un viitor aşa cum îşi doresc cei mulţi şi ignoraţi până acum, nu cei puţini, obişnuiţi să dicteze, până azi.

Altfel... pretexte există, precum invocarea procentajului unor comunităţi naţionale distincte, de pe teritoriul Ucrainei, în acest caz Peninsula Crimeea, unde cetăţenii de naţionalitate rusă, în opinia, de azi, a postului de televiziune rus RT, constituie majoritatea.

Nimic nu pare bătut în cuie, dar avertismentul american indică scenariul cel mai puţin optimist. 

***

Alte detalii, dacă daţi click aici.