Stratfor: Previziuni pentru Europa la sfârşitul anului. Tema-cheie a continentului este fragmentarea internă, inclusiv pentru România

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Principala temă în Europa pentru ultimul trimestru al anului este una recurentă: fragmentarea. În următoarele trei luni, europenii vor fi martorii fragmentării politice şi chiar teritoriale, scrie Stratfor într-o analiză privind previziunile pentru sfârşitul de an, specificând că România se va confrunta cu disensiuni politice interne care însă nu vor afecta linia externă pe care o urmează ţara, adică apropierea de NATO şi SUA.

În ultimele luni ale anului, Uniunea Europeană se va confrunta cu trei probleme principale: criza refugiaţilor, dezvoltarea politică din Spania şi cea din Grecia. 

Schimbări politice în România şi Polonia, fără a afecta politica externă

Ultimele trei luni ale anului vor fi foarte importante pentru cele mai mari ţări din Europa centrală şi de est: Polonia şi România.

Polonia va avea alegeri generale în octombrie, care ar putea conduce la înfrângerea guvernului actual. Dacă opoziţia naţionalistă va prelua puterea, va încerca să răstoarne unele dintre politicile implementate de administraţia anterioară. Ar putea, de exemplu, să anunţe taxe mai mari pentru sectorul bancar şi să scadă vârsta pensionării. Însă schimbările pe plan intern nu vor afecta substanţial politica externă a Poloniei care va continua să se bazeze pe statutul de membru NATO şi UE şi să aibă o atitudine dură privind Rusia.

România se va confrunta şi ea cu tensiuni politice. Prim-ministrul Victor Ponta se va afla sub presiune din partea opoziţiei pentru a demisiona şi se va zbate pentru a găsi susţinere în partidul său. 

La fel ca în Polonia, fricţiunile politice din România nu vor afecta priorităţile externe ale ţării, care implică menţinerea legăturilor strânse cu Statele Unite ale Americii şi cu NATO. În timp ce dezvoltările politice pot împiedica România şi Polonia să facă vreun progres substanţial în relaţiile bilaterale, Varşovia şi Bucureşti vor rămâne interesate de dezvoltarea unor relaţii mai apropiate.

Criza imigranţilor, o problemă continuă pentru Europa

Sosirea azilanţilor va rămâne problematică pentru Europa în timpul ultimelor trei luni ale anului, dar măsurile luate de a intensifica controlul teritorial şi maritim, dar şi vremea mai rece, va reduce temporar fluxul de migranţi. 

Eforturile europene de a împiedica migranţii să ajungă pe teritoriul UE vor avea un succes limitat. Banii daţi în Orientul Mijlociu şi în Africa nu vor fi de-ajuns să păstreze migranţii în ţări ca Turcia sau Liban, unde azilanţii se lovesc de lege atunci când vor să-şi găsească de muncă.

Angela Merkel va fi forţată să caute o cale de mijloc

Germania va fi încorsetat de factorii domestici. Presiunile din partea conservatorilor din Guvernul o vor forţa pe Angela Merkel să caute încontinuu susţinere. Acesta este cazul, de exemplu, cu imigranţii. Pe de-o parte, Germania va introduce reforme pentru ca refugiaţii să poată intra în câmpul muncii mai repede. Pe de alta, în ţară se vor aspri politicile obţinerii de azil, pentru a încetini ritmul sosirii refugiaţilor.

Presiunea conservatorilor se va simţi şi în gestionarea crizei greceşti. Germania va oferi Greciei destul timp pentru a veni cu un plan de guvernare, totuşi Berlinul va insista ca Atena să-şi respecte obligaţiile.

Poziţia lui Merkel nu este ameninţată, însă dizidenţii din cadrul partidului ei vor rămâne pe poziţii, forţând cancelarul să caute o cale de mijloc, continuă Stratfor.

Criza din Grecia

Din cauza alegerilor generale din septembrie, Atena a amânat aprobarea multor reforme, inclusiv în ceea ce priveşte pachetul de ajutor. Drept rezultat, creditorii probabil îşi vor întârzia  analizarea reformelor şi vor accepta întârzieri ale plăţilor, programate original la mijlocul lunii octombrie.

Însă, câteva guverne din nordul Europei, inclusiv cel al Germaniei, al Olandei şi al Finlandei, au investit un capital politic semnificativ în aprobarea programului de ajutor pentru Grecia şi au promis parlamentarilor conservatori de acasă că vor menţine o presiune constantă pe Atena. Acest lucru înseamnă că vor avea puţină răbdare cu Grecia, dar există presiuni pentru recuperare până la finalul anului.

Procesul de secesiune din Spania va fi întârziat

În Spania, efectele politice ale crizei economice cu care se confruntă ţara vor fi resimţite complet în timp ce sentimentele secesioniste continuă să creeze probleme între Madrid şi Catalonia. Forţele pro-intependenţă din Catalonia îşi vor petrece primele săptămâni din ultimul trimestru al anului încercând să formeze un guvern, deoarece coaliţia „Împreună pentru Da“, care a câştigat alegerile regionale din 27 septembrie, are nevoie de susţinerea micului partid de stânga CUP pentru a numi următorul preşedinte catalan.

Într-un fel, fricţiunile dintre partidele pro-independenţă vor întârzia procesul de secesiune, iar următorul guvern catalan se va mişca cu mai multă precauţie. Aceleaşi fricţiuni vor împiedica regiunea să facă vreo mişcare drastică. Guvernul de la Madrid se va adresa Curţii Constituţionale pentru a bloca orice măsură consideră că încalcă Constituţia spaniolă.

Agresiunea rusă creează gânduri de NATO pentru Suedia şi Finlanda

Cel de-al patrulea trimestru va presupune şi o dezbatere din ce în ce mai mare în Suedia şi în Finlanda privind problema aderarea la NATO. Ameninţarea rusă a forţat liderii celor două ţări să se gândească să se alăture alianţei militare, cu care au deja legături apropiate.

În timp ce opinia publică din Suedia începe uşor-uşor să favorizeze o aderare la NATO, Stockholmul nu va acţiona fără Helsinki. Luând în considerare faptul că guvernul finlandez se concentrează pe criza economică prelungită, Helsinki va fi dispus să discute cu NATO, dar nu va face vreo mişcare concretă în timpul acestui ultim trimestru al anului.

Italia şi Franţa vor evita sancţiunile UE

Finalul anului va fi plin de evenimente pentru Italia. Prim-ministrul Matteo Renzi va merge mai departe cu reforma instituţională şi economică, în timp ce va încerca să prevină o rebeliune în cadrul partidului său şi să ocolească Comisia Europeană.

În Franţa, Guvernul socialist va continua să facă mişcări timide către reforma din sectorul muncii. La începutul anului 2016, Parisul va intra în negocieri cu sindicatele şi cu oamenii de afaceri pentru a simplifica regulile de muncă. La fel ca Roma, Guvernul francez va introduce tăieri de taxe pentru gospodării şi va încerca să încetinească ritmul reducerii de deficit din buget. 

Comisia europeană va critica Italia şi Franţa, dar sancţiuni oficiale sunt puţin probabile, acesta fiind un alt exemplu al rolului din ce în ce mai politizat al Bruxelles-ului în moderarea afacerilor economice ale continentului.

Franţa va fi activă, în special, în Orientul Mijlociu, în timp ce Parisul îşi continuă campania aeriană împotriva Statului Islamic din Siria. Palatul Elysee este îngrijorat că va fi lăsat la o parte în negocierile privind viitorul Siriei şi va încerca să ia poziţie, în linie cu Statele Unite ale Americii, ca un fel de contragreutate a prezenţei Rusiei în Siria, scrie Stratfor.

Europa



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite