Summit UE. Liderii europeni, divizaţi în privinţa răspunsului care trebuie dat rezolvării crizei energetice şi extinderii spre Balcanii de Vest

Liderii UE caută soluţii la noile probleme apărute

Liderii statelor Uniunii Europene, reuniţi miercuri în Slovenia, şi-au afişat miercuri divizările în privinţa răspunsului care trebuie dat la creşterea de proporţii a preţurilor la energie, Franţa şi Spania cerând o reformă în profunzime, în timp ce alţii sunt adepţii răbdării, relatează AFP. Nici în privinţa inaintării unei date pentru extinderea UE spre Balcanii de Vest nu s-au făcut progrese.

Liderii statelor Uniunii Europene, reuniţi miercuri în Slovenia, şi-au afişat miercuri divizările în privinţa răspunsului care trebuie dat la creşterea de proporţii a preţurilor la energie, Franţa şi Spania cerând o reformă în profunzime, în timp ce alţii sunt adepţii răbdării, relatează AFP.

Subiectul s-a invitat în marginea summitului consacrat extinderii UE în Balcanii de Vest, în contextul în care preţul gazului natural a atins noi recorduri istorice pe pieţele europene din cauza unei cereri puternice odată cu apropierea iernii.

"Am cerut Comisiei", executivul UE, "să fie curajos în răspunsul său", a declarat premierul spaniol Pedro Sanchez, la sosirea sa la castelul de la Brdo. "Ne confruntăm cu o criză fără precedent care necesită măsuri excepţionale, inovatoare şi energice", a insistat el.

Spania se numără printre cele cinci ţări din UE care cer o "abordare comună" alături de Franţa, Republica Cehă, Grecia şi România.

Parisul îşi doreşte o revizuire importantă a pieţei electricităţii, în special fixarea preţurilor considerate prea dependente de cotaţiile energiilor fosile, în timp ce Madridul propune "achiziţii comune" de gaz, după modelul aprovizionării europenilor cu vaccinuri împotriva COVID-19.

Însă alte ţări, precum Germania şi Olanda, au avertizat împotriva unor "măsuri extreme", argumentând că este vorba despre o situaţie temporară legată de oferta limitată, repercusiunile crizei sanitare şi pe fondul crizei economice.

"Întrebarea este: trebuie să schimbăm fundamental piaţa drept reacţie la preţurile ridicate la energie sau asta ţine de statele membre?", a declarat premierul olandez la final de mandat Mark Rutte.

"Nu exclud că trebuie să se facă mai mult la nivel european, dar ar trebui să facem o analiză aprofundată", a avertizat el.

Liderul ungar Viktor Orban a blamat la rândul politica energetică a UE, în special Pactul verde european, care vizează neutralitatea continentului din punctul de vedere al emisiilor de carbon, şi piaţa carbonului, unde furnizorii de energie trebuie să achite "drepturi de poluare" puternic supralicitate.

Creşterea actuală a preţurilor este vina Comisiei, a spus el, făcând apel la "modificarea anumitor reglementări".

La Luxemburg, unde se desfăşoară o reuniune a miniştrilor europeni de mediu, ministrul grec al energiei Kostas Skrekas a lansat un avertisment împotriva unor astfel de tentaţii "populiste".

La rândul său, vicepreşedinte executiv al Comisiei Europene pentru Pactul verde european, Frans Timmermans, apreciază că trebuie accelerată tranziţia energetică. "Cu cât mai repede vom spori sursele de energie regenerabilă, cu atât mai repede ne vom putea proteja cetăţenii împotriva creşterii preţurilor", a declarat el în Luxemburg.

Liderii UE nu dau termen de aderare pentru ţările din Balcanii de Vest

Ieri a avut loc, în Slovenia, ţara care deţine în acest moment preşedinţia rotativă a Uniunii Europene, summitul UE dedicat viitorului european al ţărilor din Balcanii de Vest. Albania, Serbia, Macedonia şi Muntenegru sunt candidate la intrarea în UE. Bosnia şi Kosovo ar dori asta de asemenea, dar statutul lor nu este recunoscut, mai ales că în cazul celei mai noi ţări europene care este Kosovo situaţia e fără ieşire, deoarece cinci din cele 27 de ţări ale UE nici măcar cu recunosc independenţa acestei foste regiuni a Serbiei. E vorba de: Cipru, Grecia, România, Slovacia şi Spania.

Liderii UE au reafirmat angajamentul blocului comunitar faţă de procesul de extindere, blocat pentru şase state din Balcanii de Vest, dar au respins cererile pentru un calendar concret la summitul de miercuri, din Slovenia. 

Comisia Europeană a declarat în repetate rânduri că viitorul Albaniei, Bosniei-Herţegovina, Kosovo, Muntenegru, Macedoniei de Nord şi Serbiei se află în blocul celor 27 de membri.

Dar diferendele dintre statele UE cu privire la primirea de noi membri şi ritmul lent al reformei în cele şase state au făcut ca discuţiile despre extindere să fie amânate de ani de zile.

„Cu toată sinceritatea, există discuţii între cei 27 despre capacitatea noastră de a primi noi membri", a declarat preşedintele Consiliului European, Charles Michel, într-o conferinţă de presă după summitul de o zi dintre liderii balcanici şi UE, ţinut în Slovenia.

Într-o declaraţie comună, liderii UE au spus că blocul „îşi reafirmă sprijinul fără echivoc pentru perspectiva europeană a Balcanilor de Vest şi salută angajamentul partenerilor din Balcanii de Vest faţă de perspectiva europeană”.

Mai mulţi membri ai UE conduşi de Franţa şi-au exprimat îngrijorarea cu privire la extinderea în continuare a blocului cu state mai puţin dezvoltate, cu instituţii slabe.

Din 2004, clubul ţărilor membre UE s-a extins cu încă 13 ţări, cele mai multe dintre ele foste state comuniste mai puţin bogate, care au determinat o scădere a interesului pentru extinderea blocului cu noi membri.

Croaţia a fost ultima ţară care a aderat la UE, când aderarea sa a fost finalizată, în 2013.

Ţările din Balcanii de Vest se află în diferite etape de integrare în blocul comunitar.

Muntenegru şi Serbia sunt cele mai avansate, având deschise negocieri şi capitole de aderare.

Albania şi Macedonia de Nord aşteaptă deschiderea oficială a negocierilor de aderare, în timp ce Bosnia şi Kosovo sunt ţări potenţial candidate.

Cu ocazia summitului, preşedintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a reiterat faptul că ţările din Balcanii de Vest aparţin UE.

„Îi dorim în Uniunea Europeană, suntem o singură familie europeană”, a spus ea. „Împărtăşim aceeaşi istorie, împărtăşim aceleaşi valori şi sunt profund convinsă că împărtăşim şi acelaşi destin.”

„Ştiu că trebuie încă lucrat, de exemplu, statul de drept, sistemul judiciar, libertatea mass-media, pentru a numi doar unele dintre ele. Dar cred că ar trebui să recunoaştem şi efortul depus în trecut şi progresele care s-au făcut ", a adăugat von der Leyen.

Preşedintele francez Emmanuel Macron a subliniat necesitatea de a le arăta ţărilor din regiune că se află pe o cale pe termen scurt spre UE.

„Dorinţa noastră este de a oferi din nou Balcanilor o perspectivă (europeană) pe termen scurt", a declarat Macron reporterilor după summit, spunând că acest lucru ar ajuta stabilitatea europeană.

Cu toate acestea, există puţine speranţe cu privire la depăşirea pe termen scurt a obstacolelor pentru a aduce în blocul comunitar în Balcanii de Vest, de la care se aşteaptă la reforme stricte privind statul de drept, eforturile anticorupţie, combaterea criminalităţii organizate, funcţionarea instituţiilor democratice şi libertatea mass-media în conformitate cu standardele blocului.

Între timp, disputele dintre Serbia şi Kosovo au reuşit doar să pună sub semnul întrebării angajamentul real şi pregătirea lor pentru a adera la blocul comunitar.

Recunoscând situaţia, preşedintele sârb, Alexandr Vučić a declarat că ţara sa nu va putea adera la UE decât dacă va rezolva problemele restante cu Kosovo.

„Există o perspectivă de extindere, dar este clar că nu toate statele membre (UE) au acelaşi apetit", a declarat el reporterilor.

„Fără rezolvarea problemelor cu Pristina, Serbia nu ar putea să adere la UE", a spus Vučić, care s-a întâlnit cu premierul kosovar Albin Kurti. Lor li s-au alăturat Macron şi cancelarul german, Angela Merkel.

Macron şi Merkel s-au întâlnit, de asemenea, în marja participării la summit, cu preşedintele bulgar Rumen Radev, a cărui ţară a blocat deschiderea negocierilor de aderare a Macedoniei de Nord din cauza unei dispute privind limba şi identitatea naţională.

Discuţiile au avut drept scop depăşirea impasului, potrivit unui purtător de cuvânt al guvernului german.

Von der Leyen a recunoscut că discuţiile de aderare blocate din Macedonia de Nord şi Albania aduc atingere credibilităţii UE în regiune.

State precum Germania şi Austria îşi fac griji că eşecul respectării angajamentelor UE de a continua aderarea ar putea împinge statele din Balcanii de Vest în braţele altor actori internaţionali, pentru că Rusia şi China încearcă să îşi extindă influenţa în regiune.

Cu toate acestea, Merkel a respins pe 6 octombrie apelurile pentru stabilirea unei date pentru aderarea ţărilor din Balcanii de Vest, spunând reporterilor: „Nu prea cred în stabilirea datelor, cred în respectarea promisiunilor noastre. Odată îndeplinite condiţiile, aderarea poate avea loc. "

Un termen limită ar pune UE sub presiune, indiferent dacă Balcanii de Vest îndeplinesc sau nu condiţiile stabilite de blocul celor 27 de naţiuni, a spus cancelarul.

Premierul sloven Janez Jansa, gazda summitului, a declarat că extinderea UE este „strategică” pentru bloc.