Europa

articolul anterior articolul urmator

Suntem în război, dar nu e clar cu cine

100
18 Nov 2015 18:10:47
Cristian Preda
Operaţiune antiteroristă în suburbia Saint Denis din Paris  FOTO AP
Operaţiune antiteroristă în suburbia Saint Denis din Paris  FOTO AP

Atacurile de la Paris din seara de 13 noiembrie au creat panică şi, pe acest fond, solidaritate. După modelul „Je suis Charlie“, politicienii şi publicul larg au folosit formula „Je suis Paris“, pentru a-şi exprima compasiunea.

Când a fost vorba despre acţiune, decizia n-a fost uşoară. În joc, mai întâi de orice, era caracterizarea atentatelor recente. Au fost ele un act terorist sau unul de război? În ianuarie, atacul de la Charlie Hebdo fusese încadrat la rubrica „terorism”. Acum, se vorbeşte mai degrabă despre război. De ce?

La prima vedere, e acelaşi lucru. Şi atacul din ianuarie, şi cel de acum au avut loc la Paris, în ambele cazuri, autorii sunt islamişti, victimele sunt civili etc. etc. Există, totuşi, diferenţe importante între atentatul de la redacţia jurnalului satiric şi cele din noiembrie. E vorba, mai întâi, despre comanditari. Primul atac a fost revendicat de o ramură a al-Qaida, şi anume cea din Peninsula Arabă, în vreme ce crimele comise la Bataclan şi Stade de France au fost asumate de ceea ce presa şi politicienii numesc ISIS, statul islamic sau Daesh. E vorba, de fapt, tot despre o mişcare sunnită, care a proclamat califatul acum un an, după ce fusese, vreme de un deceniu, o secţiune a al-Qaida. Cele două variante de jihadism sunt în conflict, iar confruntarea lor este o dimensiune - importantă - a războiului civil sirian, deşi ambele îl au drept adversar pe Assad. Aici apare al doilea element de diferenţiere. Dacă în ianuarie, al-Qaida a susţinut că răzbună „blasfemia” la adresa „valorilor musulmane”, în revendicarea atentatelor din 13 noiembrie, jihadiştii menţionează că ele sunt o reacţie la bombardamentele franceze din Siria, începute în octombrie.

E adevărat că Franţa a intervenit acolo, invocând articolul 51 din Carta ONU, şi anume dreptul la legitimă apărare. Coerent cu acţiunea precedentă, Parisul a interpretat atacurile din 13 noiembrie ca un act de război şi a cerut solidaritatea membrilor UE, folosind articolul 42.7 din Tratatul Uniunii, aşa-numita „clauză de apărare mutuală”, care e legată de agresiunile militare, şi nu articolul 222, „clauza de solidaritate”, care se referă la atacuri teroriste. 42.7 e un articol similar cu celebrul articol 5 din carta NATO, dar e de reţinut că Franţa a cerut solidaritate statelor europene, nu aliaţilor din NATO. A fost urmată fără rezerve: şi miniştrii de Externe din UE, şi cei ai Apărării au acceptat interpretarea omologilor francezi.

E prima dată când acest articol e invocat. Vom vedea, în următoarele săptămâni, ce consecinţe practice vor exista. Dar e sigur că adoptarea unei adevărate declaraţii de război împotriva Daesh va complica două dosare aflate în curs.

Primul e relaţia europenilor cu Rusia. Parisul consideră că Moscova e un partener indispensabil în alianţa militară împotriva jihadiştilor. Doborârea recentă a unui avion rus la Sharm el-Sheikh, de către aceeaşi reţea sunnită, e un argument pentru cooperare. De altminteri, Rusia intervine şi ea militar în Siria. Există, însă, capitale europene foarte reticente cu privire la o colaborare cu ruşii. Unii cred că Putin e mai interesat de susţinerea cu orice preţ a lui Assad decât de încheierea conflictului. Alţii consideră că o cooperare cu Kremlinul ar însemna sacrificarea Ucrainei, fiindcă se vorbeşte tot mai mult despre ridicarea sancţiunilor şi ignorarea anexării Crimeii.

Al doilea dosar e la fel de complicat. E vorba despre migranţi. Imediat după crimele de vineri seara, Jean-Claude Juncker a explicat că aceştia nu trebuie confundaţi cu teroriştii. Unii au făcut-o deja. Un paşaport găsit în apropierea Stade de France şi despre care s-a spus că ar fi aparţinut unuia dintre atacatori a trezit o reacţie emoţională foarte puternică. Titularul său era un migrant sirian, înregistrat acum câteva săptămâni în Grecia. Migranţii trebuie opriţi imediat şi, dacă se poate, cei deja primiţi în Europa - întorşi acasă, de urgenţă: cam aşa a sunat una dintre reacţii. Nu a contat că, după câteva ore, s-a anunţat că titularul unui paşaport cu acelaşi nume a fost interpelat în Grecia, după atacurile din Franţa, şi că e vorba, foarte probabil, de trafic de documente false, vândute în mai multe exemplare. În apărarea migranţilor au sărit cei care au remarcat că autorii atacurilor de la Paris erau născuţi şi educaţi - să fie ăsta termenul corect? - în Franţa şi în Belgia. Niciuna dintre aceste reacţii nu va putea fi ignorată. Mai ales că ele pot duce la o radicalizare a unor segmente importante ale opiniei publice şi, astfel, la o schimbare majoră a politicii europene.      

Adauga Comentariu

Pentru a comenta, alege una din optiunile de mai jos

Varianta 1

Autentificare cu contul adevarul.ro
Creeare cont

Varianta 2

Autentificare cu contul de Facebook
Logare cu pseudonim

100 Comentarii

Iulian Arion
18.11.2015, 18:37:05

Domnule Profesor, Nici ca figură de stil, nici ca sens direct, războiul nu este soluţia combaterii terorismului. Printr-o rezoluţia a ONU, în toate zonele controlate de formaţiuni teroriste trebuie create de la zero zone protejate în care civilizaţia să se dezvolte sub forma unor formaţiuni cuasistatale: - separaţia clerului de stat, - interdicţia armelor, - separaţia puterilor legislativă, executivă, judiciară - dreptul cetăţenilor de a-şi alege şi de a-şi revoca reprezantanţii aleşi - libera inţiativă economică a individului, - respectarea drepturilor omului, aşa cum au fost definite ăn Carta ONU. A bombarda prin lovituri aeriene ultimile clădiri intacte, nedistruse de artileria cobeligeranţilor, mă refer la şcoli şi spitale, reprezintă acte criminale. reprezintă acte criminale care

+2 (10 voturi)
Catalin Teja
18.11.2015, 19:45:43

nicio tara nu doreste eradicarea terorismului.

0 (4 voturi)
MadWolf
18.11.2015, 20:07:09

Nu, eu zic ca razboiul si masurile propuse de dvs. sunt complementare. Si intr-adevar bombardarea respectivelor obiective reprezinta acte criminale atata timp cat destinatia cladirilor este inca cea originala. Daca insa adapostesc doar teroristi... pardon. Porblema apare atunci cand beneficiarii de drept ai respectivelor cladiri si teroristii se amesteca, dar in acel moment ar trebui sa intervina trupe la sol si sa faca separarea.

+3 (3 voturi)
Iulian Arion
18.11.2015, 20:41:36

MadWolf, ISIS controlează o suprafaţă cam cât a României, E greu de grezut că avioanele militare zboară deasupra unui astfel de teritoriu, fără ca cei de la sol să nu se alarmeze şi să nu se adăpostească! Cine sunt cei vulnerabili la astfel de lovituri aeriene? Evident că civilii, necombatanţii în general. Turcia are interesul ca ISIS să fie bine înarmaţi pentru că insurgenţii kurzi luptă să-şi facă şi ei stat în acel spaţiu Israel are interes ca ISIS să lupte împotriva miliţiilor şiite Hezbolah ş.a.m.d. Din aceste consideraţii am sugerat crearea unor enclave de mii de Kmp apărate pe aliniamente succesive în care să existe civilizaţia. Procesul costă. Nu susţin că este perfect. Nu ştiu de slăbiciuni are pentru că nu a fost experimentat la asemenea scară, dar: - asigură pacea in Cipru (divizat de turci şi greci) - a pus capăt războiului corean Este adevărat în Cipru sau Corea a fost şi voinţa părţilor în conflict, iar cu ISIS nu ai cu cine negocia.

+4 (4 voturi)
88/14
18.11.2015, 20:02:44

>niste copii de imigranti sositi in franta in anii 70 comit atentat cu 130 morti si 450 raniti >ei sunt ajutati de un imigrant care a trecut prin pseudo-controale ca prin branza >reactia frantei este sa bombardeze pe unii in siria -------------------------------------------------------------------- hai sa ne prefacem ca problema nu e printre milioanele de musulmani din franta hai sa ne prefacem ca problema nu e printre invadatorii care intra 15.000 in fiecare zi in europa hai sa ne prefacem ca europenii nu vor fi o minoritate pe acest continent hai sa ne prefacem ca europenii nu sunt supusi unui genocid demografic hai sa ne prefacem ca stangistii nu-si freaca mainile de bucurie facandu-i cetateni pe invadatori in cativa ani si deci vor avea drept de vot

+12 (12 voturi)

Vezi toate comentariile (100)

Modifică Setările