Tabăra pro-rusă a pierdut

Din 2009 până toamna trecută, Boiko Borisov a câştigat toate scrutinele ţinute în Bulgaria, fie ele legislative, prezidenţiale, europene sau locale. În noiembrie 2016, el a promis că, dacă partidul său, GERB, pierde preşedinţia, demisionează de la şefia guvernului. Zis şi făcut. Aşa s-a ajuns la alegeri anticipate pentru Cameră. Borisov le-a câştigat şi pe astea.

Pe locul al doilea s-a clasat o coaliţie formată în jurul Partidului Socialist Bulgar şi condusă de şefa acestuia, Kornelia Ninova. Aliaţii PSB sunt diverşi: de la marxist-leninişti la ecologişti şi agrarieni. Una dintre propunerile făcute în campanie de blocul de stânga a fost schimbarea atitudinii faţă de Moscova. Ninova a explicat că nu e de acord cu sancţiunile la adresa Rusiei şi s-a plâns că ţara sa e discriminată la Bruxelles. În presă s-au făcut multe speculaţii legate de influenţa ruşilor. Nu e ceva nou. Victoria lui Borisov – membru al PPE – e semn că Putin nu poate face chiar ce vrea, nici măcar într-o ţară care a fost 100% docilă în vremea comunismului.

Şi Turcia a fost foarte prezentă în dezbaterea electorală din Bulgaria. Motivul nu e greu de ghicit. Guvernul a promis că va face un zid la graniţa cu ţara condusă de Erdogan. Teama de refugiaţi este la cote foarte înalte la sud de Dunăre. Un sondaj recent arăta că 77% dintre vecinii noştri consideră că refugiaţii sunt o ameninţare la securitatea naţională. Atmosfera a fost inflamată de declaraţiile lui Erdogan, care a ameninţat că va abandona acordul făcut cu UE acum un an.

Tot el le-a cerut bulgarilor care trăiesc în Turcia să voteze pentru DOST, un nou partid etnic susţinut de Ankara: DOST făcea concurenţă Mişcării pentru Drepturi şi Libertăţi (DPS), care reprezintă – din 1990 până azi – minoritatea turcă din Bulgaria şi e membră a familiei liberalilor europeni. DPS a câştigat competiţia cu DOST, intrând fără probleme în legislativ.

Au reuşit să mai treacă pragul doar naţionaliştii grupaţi în Patrioţii Uniţi, nu şi liberalii din Blocul Reformist, prezenţi în legislativul anterior. În schimb, a intrat în Cameră Volya, o formaţiune nouă, creată de un politician despre care s-a vorbit mult în campanie şi despre care s-a spus că ar fi un Trump bulgar. Numele lui e Veselin Mareşki, iar profilul seamănă cu cel al unor politicieni români: îmbogăţit din afaceri (în cazul de faţă: cu produse farmaceutice) şi patron de club de fotbal.

Nu e singura asemănare cu situaţia de la noi. O alta, mai importantă din punctul de vedere al sistemului politic e aceea că şi bulgarii vor avea parte de coabitare, fiindcă preşedintele socialist e obligat de Constituţie să dea liderului GERB mandatul pentru a forma guvernul. La fel ca şi-n Grecia sau Spania s-a speculat asupra posibilităţii unei „mari coaliţii”. Urmând exemplul lui Ţipras şi al lui Sanchez, lidera socialiştilor bulgari a refuzat acest scenariu.

În aceste condiţii, cel mai probabil Borisov se va alia cu naţionaliştii, fiindcă au împreună majoritatea.