Europa

articolul anterior articolul urmator

Testul de competenţă europeană împotriva naturii

1
27 Jul 2015 00:12:12
Raul Cazan
Secretarul General al Convenţiei Alpine, Markus Reiterer (Foto: 2Celsius Network)
Secretarul General al Convenţiei Alpine, Markus Reiterer (Foto: 2Celsius Network)

În timpuri în care consultările democratice şi referendumurile pe tot felul de teme sunt la ordinea zilei, politicienii ar trebui ca, democratic, să urmeze voinţa exprimată a cetăţenilor europeni. Ei cer direct, prin cea mai mare petiţie din istoria UE, o protecţie extinsă a naturii. “Dacă nu e stricată, nu o repara!”.

 

“Dacă nu-i stricată nu o repara”, spune zâmbind Patricia. “If it ain’t broken don’t fix it”. Ea este directorul general al Birdlife International şi se prezintă ca “economist verde”. Patricia Zurita crede că redeschiderea directivelor europene privind biodioversitatea* “riscă să distrugă decenii întregi de muncă asiduă, să întrerupă dialogul dintre părţile interesate şi să termine claritatea legisaltivă clădită argument cu argument, act cu act”.

Însă reevaluarea legislaţiei naturii pare a fi marea dorinţă a Comisiei Europene. “Junkerii” din noua Comisie o numesc “testul de fitness” sau “o mai bună reglementare” şi apare după ce au renunţat la cinci duzini de iniţiative legislative din planul Comisiei pe 2015. Printre ele se afla şi pachetul numit Economia Circulară, o iniţiativă de-a dreptul revoluţionară ce privea aplicarea principiului cradle-to-cradle cu finalitatea eliminării cvasi-totale a tuturor deşeurilor. Intenţiile au ieşit la suprafaţă încă din momentul “t-0” când preşedintele Comisiei, Jean-Claude Juncker (iulie 2014) declama în plenara Parlamentului European că va proteja companiile de “reglementări împovărătoare” şi va încuraja crearea de noi locuri de muncă, creştere economică şi investiţii.

La Green Week, în iunie 2015, un domn distins deschidea ceremonia cu un rictus acru şi cu scuza că şeful domniei sale lipseşte dinr-un motiv întemeiat: “negociază cu grecii”. La pupitru era adjunctul lui Juncker, Frans Timmermans, care promitea că nicio schimbare la Directivele Habitate ori Păsări nu va reduce standardele de mediu sub nicio formă ori circumstanţă. “A aduce la zi nu înseamnă a coborî standardele; unele legi sunt din anii ’70”.

Regulile de protecţie stabilite în Directivele Habitate şi Păsări vor fi aduse la zi şi îmbunătăţite după o corectă şi necesară consultare publică sub numele oficial de Programul de Competenţă şi Performanţă în Reglementare - Regulatory Fitness and Performance Programme, abreviat REFIT.

O deschidere ‘business-friendly’ a celor două directive este, în mod natural (!?), susţinută şi de Karmenu Vella, noul Comisar european pe mediu. El promite că că “toţi europenii vor participa” atunci când consultarea publică se va deschide. Altfel, “Comisia va susţine serviciile ecosistemelor”, “pierderea biodiversităţii în acest ritm ne va costa 15 miliarde de euro în fiecare an”, “schimbarea mentalităţilor”, “abordare integrată” etc., Vella citeşte bunele narative verzi pe care consilierii i le-au scris pe hârtie. (Orice intervenţie din partea presei e oprită ritos, orice deviere de la discursul oficial e interzisă).

Deschidera directivelor, o porcărie

Exact cu un an în urmă, Comisia Barosso anunţa cu o ultimă răsuflare venirea zilelor de glorie ale economiei circulare. Era ultima apariţie publică a lui Janez Potocnik, comisarul european pe mediu de atunci.

Acelaşi comisar, în urmă cu mai puţin de trei ani şi în contextul unei protecţii europene extinse a sturionilor danubieni, la Bucureşti, spunea: “…ne e frică să deschidem orice este legat de Habitate şi Păsări pentru că presiunea vine dinspre partea cealaltă - vor mai mai multe elemente scoase din lista de protecţie decât pe listă; […] deschiderea unei astfel de discuţii va sfărşi în rezultate rele”.

Dar există un lobby atât de puternic penrtru a deschide Anexele celor două directive care protejează biosfera?, întreb eu naiv.

Potocnik râde. “Oh da!”

Şi adaugă, “primesc multe întrebări din partea colegilor, mai mult dispre partea guvernamentală, când vom revizui politicile pentru natură? Pentru că ei au un interes real ca această revizuire să fie făcută. Iar noi încercăm să ţinem o linie de protecţie: nu, nu vrem să revizuim politicile privind natura pentru că multe dintre critici vin din partea unora care declară că am creat un monstru care nu permite dezvoltarea economică şi aşa mai departe, ceea ce este evident o porcărie. Dar aşa apar argumentele”.

Vremurile dialogului (mai) deschis şi al discuţiilor libere, cel puţin în materia protecţiei biosferei, s-au încheiat de când Potocnik nu mai e comisar de mediu. Vella nu face decât să citească declaraţii “corecte” în timp ce sute de mii de cetăţeni europeni au contestat “deschiderea” directivelor (ceea ce Timmermens numeşte “o mai bună reglementare”) în cea mai mare iniţiativă cetăţenească din istoria UE - aproape o jumătate de milion la mijlocul lunii iulie 2015.

UE împotriva propriilor politici şi tratate

Vestea bună este că UE, ca entitate politică, e obligată să respecte tratate internaţionale ce au de-a face, printre altele, şi cu protecţia biosferei. Un mijloc interesant de protecţie e dat de convenţiile teritoriale care acoperă unele părţi ale Europei. Un exemplu puternic este Convenţia Alpină. “Uniunea Europeană e parte conractantă a Convenţiei Alpilor. Asta înseamnă, cel puţin în principiu, că UE este angajată legal şi obligată să respecte Protocoalele Convenţiei”, declară pentru 2C Markus Reiterer, secretarul general al Reprezentanţei Permanente a Convenşiei Alpine. “Chiar de curând UE a ratificat Protocolul privind transporturile în Alpi”, spune Reiterer.

Ratificarea unor astfel de Protocoale devine parte a dreptului pozitiv european, iar ele nu pot fi schimbate unilateral, explică Reiterer. Convenţia Alpină are şi un Protocol privind Conservarea Naturii şi a Mediului Rural care ţinteşte către o protecţie extinsă a naturii în regiunile alpine. Astfel, o revizuire, o “mai bună reglementare” ar impieta asupra tratatelor internaţionale la care UE este parte.

Acelaşi lucru este valabil şi pentru alte politici UE cu impact de medu. Herald Ruijters, şeful TEN-T la Directoratul General Transporturi din Comisia Europeană a subliniat munca privind protecţia mediului şi parteneriatele cu grupuri ecologiste pe diferite coridoare de transport europene. Dunărea iese în evidenţă tocmai pentru monitorizarea sturionilor după 20 de ani de lucru până a ajunge la un compromis cu rupuri precum WWF. “Sperăm chiar să exportăm astfel de modele privind protecţia mediului în legătură cu arii Natura 2000”, spune Ruijters.

Oricare ar fi acea “mai bună reglementare”, e evident că ea va intra în coliziune cu multe aranjamente legale europene. Lucrul evident este că noua Comisie Europeană vrea să ungă iniţiativele de business, iar pe de altă parte să ocolească ori chiar să zdrobească obligaţiile de mediu. E un caz nefericit în care executivul european dansează pe o melodie lobbyistă şi aduce mai multă presiune pe ecosisteme complicând legislaţia până când devine echivocă şi incomprehensibilă.

În timpuri în care consultările democratice şi referendumurile pe tot felul de teme sunt la ordinea zilei, politicienii ar trebui ca, democratic, să urmeze voinţa exprimată a cetăţenilor europeni. Ei cer direct o protecţie extinsă a naturii. “Dacă nu e stricată, nu o repara!”.

 

Articol publicat original pe 2Celsius Network în limba engleză.

 

* Cele două directive europene privind protecţia biosferei sunt:

Directiva Habitate (92/43/CEE) – a fost creată pentru a conserva atât speciile de plante şi animale sălbatice, cat si habitatele naturale din Uniunea Europeana, prin infiintarea Ariilor Speciale de Conservare. Toate actiunile bazate pe aceasta directiva sunt axate pe mentinerea unui statut de conservare favorabil sau pe reabilitarea speciilor si habitatelor propuse. Toate masurile de conservare ar trebui sa aiba in vedere si aspectele economice si sociale la nivel regional si local.

Directiva Păsări (79/409/CEE) – se refera la conservarea speciilor de păsări care se gasesc in mod natural in salbaticie pe teritoriul european al statelor membre. Principalele obiective ale acestei directive sunt protecţia, managementul si controlul acestor specii si stabilirea regulilor pentru conservarea lor. Aceasta directiva se va aplica in cazul pasarilor, oualor lor, cuiburilor si habitatelor lor. Statele membre ar trebui să declare Zone Speciale de Protecţie pentru conservarea speciilor si habitatelor propuse. (Sursa: Natura2000.ro)


 

Adauga Comentariu

Pentru a comenta, alege una din optiunile de mai jos

Varianta 1

Autentificare cu contul adevarul.ro
Creeare cont

Varianta 2

Autentificare cu contul de Facebook
Logare cu pseudonim

1 Comentariu

Vederu Edi
28.07.2015, 22:05:31

Business v. Natura, 1 la 0

Modifică Setările