Tot ce trebuie să ştii despre Brexit: de ce nu a trecut acordul de Parlament şi ce opţiuni are Theresa May

Pe 23 iunie 2016, Regatul Unit a şocat lumea întreagă votând pentru ieşirea sa din Uniunea Europeană-Brexit. Mai bine de doi ani mai târziu, cu neînţelegeri în şi între partidele politice - şi cu data de 29 martie stabilită pentru retragerea din UE apropiindu-se rapid - ţara nu pare mai aproape de a negocia termenii divorţului.

Jucătorii din Camera Comunelor

Partidul Conservator: La momentul în care Brexitul a fost votat, Partidul Conservator deţinea majoritatea în Parlament. Partidul şi-a pierdut majoritatea în alegerile anticipate care au fost solicitate de premierul Theresa May în 2017 şi a fost forţat să formeze o coaliţie cu Partidul Democrat Unionist.

• David Cameron: Prim-ministru în perioada 2010-2016. El a cerut referendumul, a condus o campanie pentru a rămâne în UE şi şi-a dat demisia după ce a pierdut votul.
• Theresa May: Actualul premier al Regatului Unit. May a susţinut rămânerea în UE, înainte să câştige alegerile pentru a-l înlocui pe Cameron. Ea a reuşit să-şi păstreze funcţia, dar nu a primit prea multă susţinere pentru abordarea sa privind Brexitul.
• Boris Johnson: Unul dintre cei mai vocali susţinători ai ieşirii din UE din Partidul Conservator.

Partidul Laburist: Partidul de opoziţie din Parlament, care susţine rămânerea Marii Britanii în UE.

• Jeremy Corbyn: Liderul Partidului Laburist. El s-a opus Brexitului (cel puţin în mod oficial), dar după vot a spus că rezultatele trebuie respectate. A fost acuzat de faptul că nu a reuşit să-şi declare o poziţie fermă în ceea ce priveşte acest subiect.

Termeni relevanţi

Brexit dur: Este strategia preferată de ieşire a celor care vor un Brexit radical. Ar include o retragere completă din uniunea vamală a UE.

Brexit uşor: Un Brexit uşor, precum cel evidenţiat în planul Theresei May, include păstrarea unor legături economice strânse cu Uniunea Europeană.

Brexit fără Acord: Cazul în care Marea Britanie părăseşte UE fără un Acord oficial de ieşire, care ar putea avea efecte negative pentru Europa şi dezastruoase pentru Regatul Unit. Există un consens general de ambele părţi că un Brexit fără Acord nu trebuie permis.

Backstop (mecanism de siguranţă): Presupune evitarea unei graniţe dure între Irlanda de Nord şi Republica Irlanda până când viitoarea relaţie dintre UE şi Regatul Unit este rezolvată.

Articolul 50 Este un mecanism legal din cadrul Tratatului Uniunii Europene, cunoscut ca Tratatul de la Lisabona, prin care un stat membru poate să părăsească blocul comunitar.

Acordul negociat de Theresa May cu Uniunea Europeană

În esenţă, acordul se concentrează pe trei teme despre care UE a spus că trebuie rezolvate înainte ca Regatul Unit să părăsească blocul comunitar.

• Drepturile cetăţenilor britanici care locuiesc în UE şi ale cetăţenilor din UE care locuiesc în Marea Britanie
• Datoria financiară pe care Marea Britanie trebuie să o plătească Bruxellesului-în jur de 39 de miliarde de lire sterline 
• Ieşirea Regatului Unit de pe piaţa unică şi uniunea vamală a UE, din politicile comune de agricultură şi pescuit şi din jurisdicţia Curţii de Justiţie a Uniunii Europene

Acordul mai include şi o perioadă de tranziţie de 21 de luni, ulterioară datei oficiale de retragere de 29 martie, pentru a pregăti noi aranjamente.

Acordul este însoţit de o declaraţie politică care trasează cadrul unui relaţii viitoare dintre Regatul Unit şi Uniunea Europeană în zone precum comerţul şi securitatea.

Mecanismul de siguranţă: „Backstop”

Dacă un acord comercial permanent nu va fi adoptat în timpul perioadei de tranziţie de 21 de luni, înţelegerea sugerează ca Regatul Unit să facă parte dintr-o uniune vamală temporară cu UE, ca ultimă soluţie. Acest aşa-numit „backstop” este practic o asigurare că orice s-ar întâmpla după Brexit, se va evita o graniţă dură între Irlanda de Nord şi Irlanda.

În acest scenariu, Irlanda de Nord ar fi mai apropiată de normele UE în ceea ce priveşte bunurile comerciale.

Totuşi, atât Uniunea Europeană, cât şi Guvernul britanic au promis să vor face tot ceea ce le stă în putinţă ca scenariul backstop-ului să nu devină realitate.

De ce nu a reuşit acordul să treacă de Parlamentul britanic

Cea mai spinoasă problemă este backstop-ul. Dacă un acord comercial permanent nu va fi adoptat în timpul perioadei de tranziţie de 21 de luni, înţelegerea sugerează ca Regatul Unit să facă parte dintr-o uniune vamală temporară cu UE, ca ultimă soluţie. 

Problema backstop-ului a iritat atât conservatorii care susţin Brexitul, cât şi Partidul Unionist Democrat din Irlanda de Nord (DUP), pentru că o uniune vamală temporară s-ar încheia doar când cele două părţi ar cădea de acord asupra unui aranjament permanent care să păstreze graniţa deschisă-şi, în mod crucial, Regatul Unit n-ar putea decide unilateral să se retragă din el.

Unioniştii fermi din DUP se tem că backstop-ul ar putea crea discrepanţe normative între Irlanda de Nord şi restul Regatului Unit.

Laburiştii au refuzat să susţină acordul pentru că ei spun că ieşirea din uniunea vamală va afecta negativ economia Regatului. Jeremy Corbyn a spus că partidul său este pregătit să susţină un acord privind Brexitul, doar dacă acesta ar păstra permanent Marea Britanie în uniunea vamală. 

Evenimente-cheie

• 23 iunie 2016: Marea Britanie votează prin referendum ieşirea sa din UE cu o majoritate de 51,89 la sută.
• 13 iulie 2016: După demisia lui Cameron, Theresa May devine prim-ministru.
• 28 martie 2017: May semnează o scrisoare invocând Articolul 50. Începe în mod oficial ieşirea Regatului Unit din UE.
• 9 iunie 2017: În alegeri anticipate cerute de May, Partidul Conservator pierde majoritatea într-un vot surprinzător. May formează guvernul cu susţinerea formaţiunii de dreapa Partidul Unionist Democrat al Irlandei de Nord.
• 8 decembrie 2017: Regatul Unit şi UE ajung la o înţelegere asupra primei faze a negocierilor privind Brexitul. Acordul asigură faptul că nu va exista o graniţă dură între Irlanda de Nord şi Irlanda, garantează drepturile cetăţenilor UE în Marea Britanie (şi viceversa) şi stabileşte termenii financiari ai ieşirii Regatului Unit din blocul comunitar.
• 2 martie 2018: Theresa May îşi prezintă viziunea economică privind retragerea Marii Britanii din UE. Ea prezintă varianta cea mai uşoară a unui plan de Brexit dur, care scoate Regatul Unit din uniunea vamalp a UE, dar păstrează legături economice şi normative cu UE prin intermediul unui acord comercial de reper.
• 19 martie 2018: Negociatorii ajung la un acord privind anumiţi termeni-cheie pentru perioada de tranziţie a Brexitului. Acest acord introduce noţiunea de backstop.
• 7 iulie 2018: May şi Cabinetul său se pun de acord asupra Planului Chequers, care presupune ca Regatul Unit să menţină legături economice strânse cu UE, lucru ce ar conduce la un Brexit uşor
• 13 noiembrie 2018 Marea Britanie şi Uniunea Europeană se înţeleg asupra unui draft al acordului privind Brexitul, pe care Cabinetul lui May a acceptat să-l susţină în ziua următoare.
• 12 decembrie 2018: 48 de parlamentari conservatori trimit scrisori pentru a o forţa pe May să se supună unui vot de neîncredere din partea propriului partid, căruia premierul britanic i-a supravieţuit.
• 15 ianuarie 2019 Acordul lui May a fost respins în Camera Comunelor cu un vot istoric de 202 la 432, cea mai mare înfrângere asupra unui guvern de la conducere din ultima sută de ani.
• 12 martie 2019 Planul lui May a fost din nou respins de Parlament cu un număr de voturi de 242 la 391.
• 13 martie 2019: Parlamentul britanic respinge un Brexit fără acord 
• 14 martie 2019 Camera Comunelor a votat o moţiune pentru amânarea Brexitului

Ce urmează: Mai este mai puţin de o lună până în ziua Brexitului, atunci când Marea Britanie este programată să iasă din Uniunea Europeană şi nu există perspective pentru un acord. May va trebui să-i convingă pe liderii UE să amâne data oficială a retragerii. 

EU27 ar trebui să accepte în unanimitate această propunere, pentru ca ea să intre în vigoare. Este probabil ca liderii europeni să accepte o extensie, atât timp cât există perspective clare că se va ajunge la un acord votat-sau la un referednum sau alegeri anticipate, care ar putea să schimbe mult peisajul britanic.

Preşedintele Consiliului European, Donald Tusk, a spus că le va cere liderilor Uniunii Europene „să fie deschişi la o prelungire mai mare” a termenului pentru Brexit, dacă Regatul Unit trebuie să-şi regândească strategia şi să obţină consens. Liderii UE se vor întâlni pe 21 martie la Bruxelles şi vor avea ultimul cuvânt în ceea ce priveşte acest aspect. Între timp, pe 20 martie este planificat un nou vot în Parlamentul  britanic, pentru aprobarea acordului pentru Brexit al Theresei May. Dacă acesta nu va trece nici a treia oară de Camera Comunelor, Theresa May a spus că va fi nevoie de o prelungire mai mare a termenului ieşirii din UE.