Trilaterala Moldova-Ucraina-Georgia

0
0
Publicat:
Ultima actualizare:

În data de 9 iunie 2018, preşedinţii parlamentelor din Ucraina, Republica Moldova şi Georgia au semnat la Kiev documentul privind crearea Asambleei Parlamentare dintre cele trei state, structura propunându-şi să creeze o platformă  de promovare internaţională a intereselor membrilor semnatari dar şi de cooperare între aceştia privind provocările de securitate, proiectele energetice comune sau combaterea dezinformării şi a fenomenului fake news.

Trilaterala este un răspuns faţă de agresiunea Federaţiei Ruse în regiune, toate cele trei state fiind captive ale unor conflicte mai mult sau mai puţin îngheţate, care le-au blocat aspiraţiile privind aderarea la Uniunea Europeană.

„Obiectivul zero al colaborării noastre trilaterale este să reconectăm regiunea la Europa“, a declarat preşedintele Parlamentului Republicii Moldova, Andrian Candu, citat de agora.md.

Iniţiativa vine după ce în luna martie a avut loc la Chişinău  o Conferinţa interparlamentară a celor trei state, sprijinită de către Congresul SUA prin Atlantic Council. Încă de la începutul anului, ONU a anunţat, prin vocea Secretarului  General, Antonio Guterres, că soluţionarea conflictelor îngheţate din estul Europei, considerate la fel de importante ca şi crizele actuale ale Orientului Mijlociu, este una dintre priorităţile organizaţiei internaţionale.

„Acum un an am înţeles că nu doar avem un trecut comun, dar putem avea un viitor împreună“, declara Andriy Parubiy, preşedintele Radei Supreme a Ucrainei, în urma întrevederii din luna martie, conform publik.md.

În tot acest context, problema Transnistriei devine un element cheie în relaţia dintre Kiev şi Chişinău, elocventă fiind întâlnirea de la Odesa din 11 iunie, dintre ministrului Apărării din R. Moldova, Eugen Strurza, şi  omologul său ucrainean, Stepan Poltorak, cel din urmă afirmând că ţara sa sprijină integritatea teritorială a R. Moldova. Mai mult, Kievul şi-a reiterat poziţia prin care va oferi un „coridor verde“ pentru retragerea trupelor ruseşti cantonate în regiunea transnistreană.

„Vom face tot posibilul pentru a ajuta la restabilirea integrităţii teritoriale a Republicii Moldova şi vom oferi sprijin şi pe viitor. Susţinem cursul militar-politic comun de integrarea europeană şi euro-atlantică şi vom dezvolta pe principiul avantajului reciproc forţele noastre armate la standardele NATO. Această abordare de prietenie, înţelegere reciprocă şi sprijin va fi întotdeauna în centrul relaţiilor dintre Ucraina şi Republica Moldova în domeniul apărării “, a spus Poltorak, citat de paginaderusia.

Ucraina, membră a formatului 5+2, susţine integritatea teritorială a R. Moldova, nefiind de acord cu scenariul federalizării ţării  sau cel al independenţei Transnistriei, întrucât modelul transnistrean poate fi folosit ca model pentru soluţionarea conflictului din estul Ucrainei. Nu în cele din urmă, Kievul priveşte contingentul militar rus din Transnistria ca pe o ameninţare la adresa propriei integrităţi teritoriale, putând fi utilizat pentru destabilizarea regiunii Odessa.

Republica Moldova se bazează pe sprijinul trilateralei, dar şi al partenerilor europeni şi Canada pentru a obţine votul în cadrul Adunării Generale a ONU în ceea ce priveşte retragerea trupelor ruse din Transnistria, pe baza declaraţiei finale a Summitului OSCE de la Istanbul, din 1999. Chiar dacă rezoluţia se va lovi cu siguranţă de veto-ul Rusiei în Consiliul de Securitate al ONU,  trecerea sa în Adunarea Generală ar  putea fi o reuşită de etapă.

De cealaltă parte, Ucraina doreşte să ajungă la un consens cu Federaţia Rusă privind staţionarea trupelor ONU în Lugansk şi Donbas, propunere pe care Kievul a lansat-o încă din 2015 şi acceptată de Federaţia Rusă abia anul trecut. Cu toate acestea, procesul este blocat deoarece Moscova  vrea o prezenţă a căştilor albastre doar pe linia de demarcaţie între cele două tabere beligerante, şi nicidecum în întreaga zonă  de conflict, întrucât ar presupune prezenţa trupelor ONU inclusiv pe graniţa dintre Ucraina şi Rusia, folosită de  Moscova pentru a alimenta forţele separatiste din Ucraina.

Ţinând cont de toate acestea, trilaterala Moldova – Ucraina – Georgia este efectul agresiunii Federaţiei Ruse în regiune, făcând ca cele trei state să conştientizeze importanţa  acţiunii colective în atingerea propriilor interese. Astfel, acestea ar putea accede la Parteneriatul Estic Plus, consolidând efortul de aderare la Uniunea Vamală, Piaţa Unică de Energie sau Piaţa Unică Digitală.

Succesul trilateralei depinde însă şi de dinamicile politice interne ale statelor semnatare, la Chişinău spre exemplu, socialiştii şi comuniştii manifestându-şi deja dezacordul faţă de crearea Asambleei.

În final, trilaterala poate fi supusă unor provocări interne sau externe, la care statele semnatare trebuie să răspundă cu mare atenţie, evitând orice escaladări ale unor posibile tensiuni. Spre exemplu, Republica Moldova s-a declarat nemulţumită de procesul ucrainean de construcţie a unor hidrocentrale pe râul Nistru, însă divergenţele pot trece într-un plan secund dacă cele două state vor acţiona pragmatic.

Opinii


Ultimele știri
Cele mai citite