Trilaterala România-Polonia-Turcia. Şeful diplomaţiei ucrainene, înainte de summit: „Valurile ruseşti se rostogolesc, noi continuăm să ne facem treaba”
0
Trilaterala România-Polonia-Turcia, organizată în aceste zile la Bucureşti, are o premieră, şi anume participarea Ucrainei şi a Georgiei. Într-un mesaj postat pe Facebook, ministrul ucrainean de Externe Dmitro Kuleba apreciază că invitaţia de a fi prezent la summit este „un semnal politic” şi „o acţiune concretă” de sprijin pentru ţara sa „într-un moment dificil”. „Valurile ruseşti se rostogolesc, noi continuăm să ne facem treaba”, scrie Kuleba.
Ministrul Afacerilor Externe Bogdan Aurescu găzduieşte în perioada 22-23 aprilie reuniunea Trilateralei pe teme de securitate între România, Polonia şi Turcia.
Evenimente din marja Trilateralei au început miercuri, cu o conferinţă online dedicată formatului de cooperare şi contribuţiilor sale, organizată de centre de reflecţie din România, Polonia şi Turcia: New Strategy Centre (România), OSW (Polonia - Centrul pentru Studii Estice/ Osrodek Studiow Wschodnich), SETA (Turcia - Fundaţia pentru Cercetare Politică, Economică şi Socială Siyaset/ Ekonomi ve Toplum Araştırmaları Vakfı).
Reuniunea propriu-zisă a Trilateralei are loc vineri, cu participarea celor trei miniştri de Externe ai României, Poloniei şi Turciei.
Participanţii şi-au propus să discute subiecte de interes actual pe dimensiunea de securitate, cu accent pe evaluarea situaţiei regionale de securitate, pe rezultatele ultimelor reuniuni ministeriale NATO (din martie şi de săptămâna trecută), precum şi perspectivele Summitului aliat din acest an. De asemenea, miniştrii Afacerilor Externe ai României, Poloniei şi Turicei abordează stadiul implementării proiectelor agreate cu prilejul reuniunii trilaterale din 2020 şi modalităţile de consolidare a dialogului trilateral, inclusiv prin dezvoltarea de noi proiecte. Miniştrii Afacerilor Externe ai Trilateralei discută şi despre procesul de reflecţie strategică NATO2030, derulat la nivelul Alianţei Nord-Atlantice de către Secretarul General Jens Stoltenberg, preconizat să conducă la dezvoltarea unui nou Concept Strategic al Alianţei, care să traseze liniile de bază pentru adaptarea Alianţei la noul mediu international de securitate şi să contribuie la consolidarea Alianţei, la creşterea unităţii şi coeziunii aliate şi la consolidarea profilului politic al Alianţei, se arată într-un comunicat al MAE.
Vineri, se va desfăşura şi sesiunea de lucru specială cu participarea partenerilor - miniştrii Afacerilor Externe din Georgia, David Zalkaliani, şi Ucraina, Dmitro Kuleba. În cadrul acestei sesiuni va avea loc un schimb de opinii privind situaţia de securitate din Vecinătatea Estică, inclusiv de la Marea Neagră. Potrivit MAE, dialogul va oferi o bună oportunitate pentru reiterarea sprijinului faţă de suveranitatea şi integritatea teritorială a celor două state, precum şi pentru a reafirma susţinerea pentru aspiraţiile europene şi euro-atlantice ale Georgiei şi Ucrainei.
Dmitro Kuleba: Un „semnal politic”
Într-un mesaj postat pe Facebook, şeful diplomaţiei ucrainene apreciază că invitaţia de a fi prezent la Trilaterală este „un semnal politic” şi „o acţiune concretă” pentru a sprijini Kievul „într-un moment dificil”.
„Salutări din Bucureşti. Aici, astăzi, pentru prima dată, Ucraina participă la negocierile trilateralei România, Polonia şi Turcia - flancul estic al NATO.
Bucureşti, Varşovia şi Ankara au instituit acest format trilateral în 2012 la summitul Alianţei de la Chicago. Astăzi, pentru prima dată, au invitat oaspeţi - Ucraina şi Georgia - să ia parte la întâlnirea lor. Şi nu este doar o invitaţie. Acesta este un semnal politic şi o acţiune concretă pentru a sprijini Ucraina într-un moment dificil.
Ucraina este un partener cheie NATO în regiunea Mării Negre, împreună cu Georgia, şi face parte integrantă din formula de securitate şi prosperitate a acesteia. De aceea suntem aici astăzi.
Noi ne vom întâlni în cinci cu David Zalkaliani, Bogdan Aurescu, Zbigniew Rau şi Mevlüt Çavuşoğlu, care sunt toţi prietenii mei buni, pe fondul ameninţărilor la adresa securităţii provocate de comportamentul agresiv al Rusiei şi de militarizarea în creştere a Crimeei, a Mării Negre şi a Mării Azov.
Se va discuta despre consolidarea prezenţei şi disponibilităţii NATO de a consolida securitatea şi stabilitatea în regiune şi despre perspectivele euro-atlantice ale Ucrainei şi Georgiei, precum şi despre formatul iniţiat de Ucraina, Platforma Crimeea.
Vom discuta separat într-un format bilateral cu colegii despre politică şi comerţ în relaţiile dintre ţările noastre.
Valurile ruseşti se rostogolesc, noi continuăm să ne facem treaba pentru a le face să se retragă”, scrie Dmitro Kuleba.
Cu prilejul Trilateralei, ministrul afacerilor externe Bogdan Aurescu a programat consultări bilaterale cu omologii săi din Polonia, Turcia, Georgia şi Ucraina.
Klaus Iohannis: România este preocupată de desfăşurarea neobişnuită de forţe ruse
Preşedintele Klaus Iohannis i-a primit joi, la Palatul Cotroceni, pe miniştrii Afacerilor Externe din Republica Polonă Zbigniew Rau şi Republica Turcia Mevlüt Çavuşoğlu, însoţiţi de ministrul român Bogdan Aurescu.
„Discuţiile au vizat principalele modalităţi de cooperare în acest format, cu accent pe situaţia de securitate din Vecinătatea Estică a Alianţei Nord-Atlantice, pe avansarea agendei de securitate regională şi pe pregătirile în perspectiva Summitului NATO din acest an”, a transmis Administraţia Prezidenţială.
„Cu acest prilej, Preşedintele Klaus Iohannis a evidenţiat rolul important al acestui format trilateral de dialog, lansat la iniţiativa României încă din 2012, în sprijinul eforturilor NATO de consolidare a securităţii pe Flancul Estic al Alianţei, de la Marea Baltică la Marea Neagră, în condiţiile în care cele trei state împărtăşesc o serie de interese comune în domeniul securităţii”, se arată comunicatul de presă al Administraţiei Prezidenţiale.
Preşedintele Klaus Iohannis a evidenţiat preocuparea României, împărtăşită şi de miniştrii afacerilor externe polon şi turc, faţă de situaţia de securitate regională îngrijorătoare generată de desfăşurarea neobişnuită de forţe militare în Crimeea ilegal ocupată şi la frontiera de est a Ucrainei, fiind analizate împreună cu înalţii demnitari polon şi turc circumstanţele şi perspectivele de detensionare, conform sursei citate.
În acest context, şeful statului a subliniat importanţa consolidării posturii aliate de descurajare şi apărare pe Flancul Estic, creşterii rezilienţei NATO, ca organizaţie, şi a membrilor săi, precum şi sprijinului acordat partenerilor din vecinătate.
Klaus Iohannis a pledat pentru continuarea şi diversificarea consultărilor politice pe mai multe dimensiuni, precum şi cooperarea în acest format trilateral, care şi-a dovedit utilitatea în timp. În acest sens, şeful statului a încurajat inclusiv promovarea unor noi proiecte de cooperare trilaterală, în domenii de interes reciproc precum rezilienţa, inclusiv prin punerea în valoare a lecţiilor învăţate în urma pandemiei de COVID-19, pe baza unei agende substanţiale care să contribuie la consolidarea Alianţei Nord-Atlantice.
Preşedinte Iohannis a încurajat aprofundarea cooperării trilaterale inclusiv în domeniul apărării. Astfel, o interacţiune consolidată a celor trei aliaţi în cadrul acestui format ar deveni un instrument de coordonare şi acţiune comună, de natură să întărească securitatea regională şi Alianţa în întregul său.
De asemenea, „Preşedintele României a salutat prezenţa miniştrilor de externe din Ucraina şi Georgia la o sesiune specială de lucru a reuniunii trilaterale de la Bucureşti şi a apreciat că această iniţiativă reafirmă fără echivoc sprijinul constant al României, Poloniei şi Turciei faţă de partenerii din Vecinătatea Estică a NATO. Preşedintele Klaus Iohannis a accentuat, totodată, necesitatea continuării măsurilor NATO de consolidare a descurajării şi apărării, mulţumind Poloniei şi Turciei pentru contribuţia la prezenţa înaintată a NATO în sudul Flancului Estic, de importanţă majoră în asigurarea securităţii regiunii Mării Negre, parte integrantă a securităţii euro-atlantice”, mai indică sursa menţionată.
Preşedintele României şi-a exprimat speranţa că România, Polonia şi Turcia vor continua cooperarea apropiată şi în perspectiva Summitului NATO din acest an, un moment de importanţă majoră pentru reafirmarea solidarităţii şi unităţii aliate şi a angajamentului privind relaţia transatlantică.
De asemenea, Iohannis a subliniat „importanţa deosebită a Summitului aliat pentru proiectarea unei viziuni strategice cu privire la NATO pentru următorul deceniu”, conchide sursa amintită.
Prin organizarea actualei Trilaterale la Bucureşti şi prin temele abordate, România îşi propune atât consolidarea acestui format de dialog în contextul marcat de evoluţiile recente în Vecinătatea Estică, cât şi creşterea profilului României atât la nivelul regiunii, cât şi în cadrul Alianţei Nord-Atlantice, cu atât mai mult cu cât în acest an va fi organizat Summitul NATO, precizează MAE.
Prima reuniune a Trilateralei România-Polonia-Turcia a avut loc la iniţiativa României, la nivel de secretar de stat pentru afaceri strategice, în mai 2012, în marja Summitului NATO de la Chicago. Crearea acestui format a avut în vedere importanţa cooperării aprofundate a celor trei state pe teme de interes comun, preponderent în domeniul securităţii, fiind dedicat coordonării în interiorul Alianţei Nord-Atlantice.
La nivel de ministru al afacerilor externe au avut loc şapte întrevederi, începând cu anul 2016; în 2020, din cauza pandemiei, reuniunea a avut loc în sistem VTC, la 28 aprilie.
Se încarcă comentariile...
