Ucraina apără Cernobîlul, o posibilă poartă de invazie din partea Rusiei: „Nu ştim ce ne va ucide mai întâi, virusul, radiaţiile sau războiul”

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Cernobîl FOTO SHUTTERSTOCK
Cernobîl FOTO SHUTTERSTOCK

Ucraina are o strategie de apărare a Cernobîlului şi zonei sale de excludere pentru că, în ciuda radioactivităţii ridicate, se află pe drumul cel mai scurt dintre Rusia şi Kiev, capitala Ucrainei, potrivit unui reportaj New York Times.

Soldaţii ucraineni patrulează în pădurile din preajma oraşelor  abandonate, deşi zona din jurul Cernobîl din nordul Ucrainei este încă atât de plină de radiaţii că e greu de crezut că cineva şi-a pus în gând s-o cucerească. Este însă cea mai scurtă rută dinspre nord între Rusia şi Kiev, în cazul unei invazii. Aceasta trece prin zona izolată din jurul centralei nucleare de la Cernobîl unde a avut loc cel mai mare accident nuclear din istorie.

Este una din absurdităţile războiului faptul că Ucraina se simte obligată să apere Cernobîlul, trimiţând forţe de securitate în pădurile încă radioactive, în mijlocul unui peisaj suprarealist - înarmaţi cu echipamente de detecţie a radiaţiilor, soldaţii ucraineni patrulează conştiincios în zonă.

„Sunt locuri foarte periculoase care trebuie ocolite. Încercăm să fim foarte prudenţi. Dar ne-am obişnuit”, spune maiorul Alecsei Vegera din cadrul forţelor de poliţie ale Cernobîlului care însoţesc agenţii de securitate în patrule.

„Nu are importanţă că este contaminat sau că nu locuieşte nimeni aici. Este teritoriul nostru, ţara noastră, aşadar trebuie să le apărăm”, observă locotenent-colonelul Iuri Şakraiciuk din forţele de pază de la frontieră.

Soldaţii de aici nu ar putea ţine piept unei invazii -sunt aici doar pentru a capta semnalele de alertă.

„Adunăm informaţii cu privire la situaţia de-a lungul graniţei” şi le transmitem serviciilor de informaţii, a explicat el.

Zona de excludere a fost delimitată de URSS acum 30 de ani pentru a limita efectele accidentului nuclear iar de atunci o structură masivă acoperă reactorul distrus. Soldaţii trebuie să aibă grijă să ocolească zonele care încă emit niveluri mari de radiaţii.

În urmă cu două luni, în contextul tensiunilor crescute cu Rusia şi Belarus,  autorităţile ucrainene au trimis forţe suplimentare în zonă - graniţa cu Belarus e doar la circa 8 kilometri de reactor. Rusia a deplasat recent trupe în Belarus pentru exerciţii neprogramate.

„Cum ar fi posibil? Am lichidat incendiul de la centrală împreună”, spune Ivan Kovalciuk, un pompier ucrainean care a ajutat la stingerea focului în primele zile ale accidentului, riscându-şi viaţa alături de colegi ruşi şi din ţările foste sovietice. 

„Să ne facă asta acum îmi stârneşte păreri de rău pentru acei oameni”, spune el referindu-se la posibilitatea ca Rusia să ameninţe militar Ucraina.

La circa 4.8 kilometri de Cernobîl se află satul Zalissia, cu peste 3.000 de locuitori înainte de dezastru. Accidentul de la Cernobîl, declanşat de un test eşuat, a cauzat explozia unui reactor pe 26 aprilie 1986, eliberând în atmosferă radiaţii de 400 de ori mai puternice decât bombardarea atomică a Hiroshima. Circa 91.000 de oameni au fost evacuaţi, iar numărul celor care au murit ulterior. în timp, din cauza radiaţiilor, nu a putut fi estimat.

Autorităţile din URSS au încercat să muşamalizeze dezastrul şi chiar au permis, doar câteva zile mai târziu, pentru a stinge suspiciunile, o paradă în care şcolarii au mers prin praful radioactiv.

Atitudinea autorităţilor a suscitat revoltă anti-sovietică în republicile Belarus şi Ucraina, dar şi în Rusia, fiind una din cauzele, cinci ani mai târziu, prăbuşirii URSS.

Zona Cernobîlului se întinde pe o suprafaţă de circa 1600 kilometri pătraţi, încadrând cea mai scurtă rută directă de la graniţa belarusă la Kiev. Deşi este mlăştinoasă şi cu pădure densă,  nefiind o rută preferată pentru o invazie dinspre nord, Ucraina îşi ia măsuri de precauţie.

Înainte de toamna trecută, graniţa de 1126 dintre Ucraina şi Belarus era aproape nepăzită, mai ales în porţiunile cu radiaţii. Circa 144 de kilometri de graniţă separă zona ucraineană iradiată de cea simiară din Belarus, numită Polesie State Radioecological Reserve.

Situaţia s-a schimbat în noiembrie din cauza crizei migraţiei din Belarus şi începutul masării trupelor de către Rusia.

Ucraina a devenit îngrijorată că Rusia ar putea intra în Ucraina via Belarus, în timp ce Belarusul ar putea alimenta criza migraţiei pentru a stârni scânteia războiului. Astfel că a trimis 7.500 de soldaţi suplimentari la graniţă. Locotenent-colonelul Iuri Şakraiciuk nu a putut dezvălui câte trupe au fost trimise să păzească Cernobîlul. Deşi puţini soldaţi pot fi zăriţi cu ochiul liber la graniţă, ei se află şi în altă parte. 

În cel mai mare oraş din zonă Prîpeat, un oraş-fantomă azi, încă e în picioare un indicator al propagandei sovietice pe care scrie: „Lăsaţi atomul să fie un muncitor ,nu un soldat”.

Riscul ca un război să împrăştie radiaţiile este minim, dar există o ţintă vulnerabilă - cupola de oţel ce acoperă reactorul, construită cu banii SUA şi ai altor 30 de ţări. Oraşul Cernobî mai este populat doar de muncitorii care trăiesc acolo prin rotaţie şi care se ocupă de mentenanţa infrastructurii.

„Este grav, este înfricoşător”, spune Elena Bofsunovska, angajată la un magazin alimentar, despre posibilitatea unui război desfăşurat în preajma reactorului distrus.

„Nu ştim ce ne va ucide mai întâi, virusul, radiaţiile sau războiul”, este de acord şi Olecsei Prişepa, muncitor la acelaşi magazin

Europa



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite