Ucrainenii scot masiv banii din bancomate. Băncile au decis limitarea retragerilor de numerar
0
Violenţele recente din Ucraina, soldate cu moartea a cel puţin 100 de persoane, au provocat în mod inevitabil şi o frică a cetăţenilor în ceea ce priveşte economia acestei ţări. În ultimele zile, oamenii iau cu asalt bancomatele şi retrag banii, analiştii economici avertizând că Ucraina se va confrunta cu un faliment dacă nu primeşte rapid o „perfuzie” financiară, scrie AFP.
La finalul anului 2013, Kievul a anunţat că este nevoit să renunţe la semnarea acordului de asociere cu Uniunea Europeană din pricina recesiunii economice în care se află. Totuşi, puterea din Ucraina, condusa de preşedintele Ianukovici, a reuşit să obţină un plan de salvare din partea Moscovei care constă într-un credit de 15 miliarde de dolari, precum şi într-o reducere importanta a preţului gazelor naturale, importate din Rusia.
Chiar dacă cea mai recentă tranşa din împrumutul acordat de Rusia, în valoare de 2 miliarde de euro, a fost oferită Ucrainei, populaţia rămâne angoasată în ceea ce priveşte economia ţării şi retrage în mod frecvent banii din bancomate.
Primele măsuri luate de bănci au fost să reduca programul unităţilor, precum şi să introducă anumite limite la retragerea numerarului, lucru care a dus la formarea cozilor la bancomate. Federaţia interbancară EMA a informat asupra faptului că noile măsuri luate de bănci sunt de fapt nişte măsuri de securitate, dorind prin acest fel să dezmita zvonurile potrivit cărora bancile s-ar confrunta cu probleme de lichidităţi.
Filiala ucraineană a băncii ruseşti VTB a stabilit o limită zilinică de retragere a numerarului în valoare de circa 220 de dolari (160 euro). De asemenea, filiala ucraineană a băncii Sberbank a anunţat de curând că nu va mai acorda credite particularilor şi nici întreprinderilor mici. Tot în acest context, Agritel, o societate de consultanţă agricolă, a precizat că în ultima perioadă mai mulţi agricultori de pe piaţa cerealelor s-au retras din cauza creşterii preţurilor la nivel local.
Mai mult, grivna, moneda naţională a Ucrainei, cunoaşte o depreciere masivă de la începutul anului. În ultimele două luni, grivna s-a depreciat cu peste 10% în raport cu dolarul în pofida restricţiei mişcărilor de capital.
Inevitabil şi situaţia de pe pieţe este una dificială, dobânzile titlurilor pe termen scurt crescând în cursul săptămânii cu până la la 34% faţă de circa 5% cât se înregistra acum o lună.
Chiar dacă puterea din Ucraina a anunţat recent o serie de concesii, mai ales după intervenţia emisarilor europeni şi rusi, nu este însă clar cine va putea ajuta Kievul din punct de vedere economic în perioada viitoare.
„Acordul lasă în suspans problema cu privire la cine va furniza ajutorul de care Ucraina are o nevoie vitală şi în ce condiţii”, a spus Chris Weafer, economist la Macro Advisory.
Recent, agenţia de evaluare financiară Standard & Poor's a retrogradat ratingul Ucrainei la „CCC”, care semnifică iminenţa unui faliment, adăugând că dacă Rusia nu va interveni în susţinerea acestei ţări, Kievul va avea probleme majore în rambursarea datoriei de circa 13 miliarde de dolari pe anul 2014.
Tot agenţia de rating a notat că în acest moment liderii opoziţiei sunt „mai puţin sudaţi” faţă de opoziţia din cadrul „revoluţiei portocalii”, lucru care îngreunează găsirea unui lider suficient de puternic.
Vineri, după 4 zile sângeroase, care s-au soldat cu moartea a peste 80 de persoane, preşedintele Ucrainei, Viktor Ianukovici, şi liderii Opoziţiei au semnat un acord care prevede organizarea alegerilor parlamentare şi prezidenţiale anticipate, formarea unui guvern de uniune naţională, precum şi revenirea la Constituţia din 2004, în care preşedintele ţării are mai puţine puteri decât Constituţia în vigoare.
Citeşte şi:
VIDEO Adevărul Live: Ce se întâmplă, cu adevărat, la Kiev?
Violenţele continuă la Kiev, în ciuda promisiunilor preşedintelui Ianukovici. Jurnalistul Vladislav Synyahovskyy a intrat în dialog cu Marius Văcărelu, specialist în geopolitică, şi jurnaliştii „Adevărul” Elena Dumitru şi Cristian Unteanu.
Umbra Moscovei în istoria Ucrainei
Proeuropeni sau, mai degrabă, rusofobi? În secolul XX, relaţiile între naţiunea ucraineană şi puterea de la Petrograd, mai întâi, şi Moscova, mai apoi, a fost una plină de resentimente şi violenţă, în ciuda aparenţei unei perfecte integrări a Ucrainei în Uniunea Sovietică.
O eroină comparată cu Ioana D`Arc, mâna de fier în mănuşa de catifea care a strangulat corupţia, dar totodată femeia fără apărare în faţa oligarhilor care au nedreptăţit-o. Iulia Timoşenko este unul dintre cei mai marcanţi politicieni ucraineni din perioada post-sovietică. Este „sufletul” Revoluţiei Portocalii din 2004, moment despre care s-a crezut că va marca ruperea definitivă a clasei politice ucrainene de oligarhie şi de Rusia.
Se încarcă comentariile...
