UE-Rusia, erori de apreciere

0
0
Publicat:
Ultima actualizare:

Im(p)unitatea lui Putin. Un articol publicat de Revista 22 (Adam Michnik), readuce pe masa negocierilor vechii demoni ai Europei în faţa Rusiei imperialiste. Pentru reputatul polonez, Rusia este o putere-infractor, pentru UE, Rusia este un partener de afaceri ale cărui derapaje nu trebuie corectate cu băţul ci prin mijloace diplomatice. Iar americanii continuă să creadă că a defila cu un crucişător în Marea Neagră este suficient...Cine este naiv?

Cercul istoriei s-a închis. Acesta este sfârşitul real al istoriei - istoria viselor despre o lume guvernată de valori democratice şi economia de piaţă. Dacă lumea democratică eşuează să vadă acest lucru, ca nu este timpul acum pentru credinţa traditională într-un compromis diplomatic şi că trebuie să găsim un răspuns suficient de puternic pentru a opri politica imperială şi criminală a lui Putin, atunci vom intra într-o succesiune de evenimente pe care ne este teamă să ne-o imaginăm astăzi. Este nevoie de forţă pentru a opri un infractor.

Adam Michnik, în Revista 22, vorbind despre "Impunitatea lui Putin", nu este deloc tandru sau diplomat. Spune lucrurilor pe lume într-un moment în care Occidentul continuă să fie orb.

Cercul istoriei s-a închis...dar mă întreb dacă a fost vreodată deschis. Dacă a fost vreodată modulabil. Mă mai întreb dacă istoria Uniunii Europene este cu adevărat istoria unei păci durabile, sau dacă nu a fost mai degrabă istoria unui armistiţiu. A unei perioade de relativă linişte, de încărcare a bateriilor, de minţire a partenerilor de aşa-zisă pace. Mă frământă în aceste zile şi problema păcii durabile, a acelei păci preconizate de autoprizonierul din Kaliningrad, de acel Immanuel Kant care vedea o Europă bazică, logică, reală, şi care, din păcate, nu are prea multe de a face cu Europa, cu Uniunea de astăzi.

Bruxelles continuă să vadă Rusia din spatele unor ochelari de soare, refuzând să priceapă că teama genetică de influenţa rusească, a esticilor, nu are nimic de-a face cu paranoia, şi că exigenţele hegemoniste ale Rusiei nu s-au schimbat niciodată. Noi şi restul lumii este la fel de real ca acum un secol, două, ca acum două decenii sau acum 70 de ani. Rusia va rămâne Rusia orice s-ar întâmpla. "Vrem ca Ucraina să fie o ţară puternică, suverană şi independentăspune Putin. Aceasta este o remarcă facută de Stalin despre Polonia lui 1945. Nu voi menţiona cuvintele folosite de Hitler în timpul Anschluss-ului şi în timpul anexării Cehoslovaciei - prietenii mei, democraţii ruşi, au făcut-o deja". Michnik are dreptate.

Prietena mea jurnalistă din Kiev, Mykhailina, a fugit la Paris pentru a respira după cele patru luni de Maidan. După râurile de sânge văzute acolo, după toate exagerările şi montările de argumente contrafăcute ale propagandei ruseşti, Mykha visa la un alt mediu. Sau poate că îşi spunea că ar fi bine să vadă totuşi Parisul, înainte de...Îmi povesteşte că în unele zile se temea atât de tare că va păţi ceva în timp ce-şi va face meseria că se îmbrăcase în ţinută de schi!

Aseară, înainte de a se întoarce acasă, şi-a întrerupt tăcerea-media impusă şi a navigat pe Internet. Lecturile sale au fost întrerupte de sunete de genul "ah, Doamne", "ce ne facem", "cum o să fie", "de ce"...Ştirile din Ucraina nu erau deloc liniştitoare, se spunea că ruşii vor ataca din nou, în noaptea aceasta. Mykha a luat un avion înapoi spre Infern, ruşii încă nu au atacat, dar se aud zgomote de război. Ca un făcut, pe de o parte, opinia publică se întreabă de ce ruşii nu se mulţumesc cu Crimeea, ce mai vor, pe de altă parte, de ce nu intervine Occidentul, de ce Europa şi America nu fac nimic pentru a stopa "impunitatea" lui Putin, şi, nu în ultimul rând, de ce Kievul, autorităţile de la Kiev nu fac nimic. De ce au lăsat Crimeea să plece fără a riposta.

Îmi răspunde tot Mykha: soldaţii ucraineni sunt foarte bine antrenaţi, au luptat pe mai multe fronturi NATO, problema lor este că atât lor cât şi executivului din Kiev li se pare incredibil să lupte împotriva ruşilor. "Et une fois de plus, sur ordre du gouvernement, la police a adopté une tactique de non-intervention. Mais si la situation est apparemment en cours de stabilisation, on ne peut que se demander quand il sera enfin possible de prévoir les incidents de ce genre, au lieu de réagir dans l'urgence. Car les erreurs déjà commises ont un prix, que paient à chaque fois de leur sang les membres des forces de l'ordre et les simples patriotes ukrainiens". Revista presei publicată de Courrier International este foarte lucidă. Totul are un preţ. Şi acţiunile ruşilor, şi inacţiunile europenilor, şi ezitarea autorităţilor de la Kiev. Chiar şi "imunitatea" nu "impunitatea" lui Putin.

Singura mea întrebare, după acest balamuc organizat din jurul intenţiilor ruşilor, în care lumea se trezeşte la realitate cam cum au făcut-o esticii atunci când şi-au dat seama că interzicerea cuvântului "primăvară" , de către comuniştii care se temeau de o posibilă molipsire din cauza primăverii de la Praga, nu însemna că primăvara nu o să vină niciodată, este când se va trezi Europa la realitate. Premierul polonez Donald Tusk a cerut colegilor din celelalte state membre să înceteze micul "deal" bilateral, naţiune-naţiune cu Rusia. Să vorbească pe o singură voce, europeană. It was just dust in the wind...

Uniunea Europeană nu este un cor polifonic, ci un recital-maraton în care fiecare solist se chinuie, la un instrument, să arate că are talent. Problema este că foarte puţini din liderii statelor membre au priceput că, Doamne, nu există juriu, ci ghilotină!

Opinii


Ultimele știri
Cele mai citite