Europa

articolul anterior articolul urmator

Uluitoare prezicere politică: viitorul Conferinţei de la Yalta

8
18 Sep 2013 09:28:09
Cristian Unteanu
Winston Churchill (dreapta), Franklin Roosvelt (mijloc) si Iosif Stalin (stanga) la Yalta in 1945
Winston Churchill (dreapta), Franklin Roosvelt (mijloc) si Iosif Stalin (stanga) la Yalta in 1945

Există în lume câteva cluburi politice de foarte înalt nivel, cu existenţă discretă, acolo unde se dezbat nu evenimentele zilei, ci teoria jocurilor. Se fac nu previziuni, ci se definesc scenarii, adeseori contradictorii şi de aceea supuse dezbaterilor, privind dezvoltările posibile ale relaţiilor geopolitice mondiale şi implicaţiile asupra sectoarelor militar, de securitate, economic, social...

Există, ca puncte de referinţă, câteva texte fundamentale, considerate pe drept cuvânt ca precursoare excepţionale la nivelul viziunii, prin descrierea cu mare acurateţe a ceea ce se petrece acum şi, mai ales, a ce pare să urmeze în continuare. Acum când, din ce în ce mai vizibil şi în forţă, se redefinesc sferele de influenţă, se recompune raportul de forţă între marii actori ai planetei şi se precizează statutul de putere şi capacitatea lor de decizie viitoare.

Printre aceste texte mereu evocate se numără şi uluitoarea analiză politică făcută în 1984 de  Zbigniew Brezinski (fost consilier pe securitate naţională al Preşedintelui Carter între 1977-1981), document excepţional, studiat acum în câteva dintre şcolile unde se pregătesc elitele decidenţilor politici, text premonitoriu intitulat Viitorul conferinţei de la Yalta. Actual, perfect actual şi astăzi...parte a unei discuţii la care am asitat, în dezbatere fiind posibilele formule de dezvoltare ale Europei, ideile politologului american fiind reluate ca un prim argument pentru a ceea ce ar trebui să devină o Uniune Europeană mare actor al scenei politice mondiale, actor credibil şi cu obiective clare în domeniul politicii externe şi de securitate.

Citiţi cele ce urmează cu gândul la ce se întâmplă acum în Orientul Apropiat, cu negocierile de la Geneva, cu noul joc de putere ruso-american. Nimic nu se întîmplă degeaba şi nimic din ceea ce vedem nu poate fi înţeles fără imaginea largă a unei realităţi definite prin rădăcinile sale istorice. Ale unei istorii pe care, cel mai adesea, nici măcar nu am avut şansa s-o ştim în resorturile sale ascunse.

Conferinţa de la Yalta nu este o problemă terminată. Trecutul ei se află undeva departe în timp şi viitorul ei poate fi mai rău decât se crede în general....Yalta are o mare semnificaţie geopolitică deoarece simbolizează lupta care se duce pentru viitorul Europei...o luptă care implică în continuare America şi Rusia, dar de acum ar trebui să fie clar că o soluţie constructivă pe plan istoric este improbabilă fără un rol mai activ al obiectului diferendului, adică Europa însăşi...tabloul de fundal al Conferinţei de la Yalta era o Europă în stare de prostraţie. Această Europă care fusese un far al civilizaţiei, se sinucisese istoric generând două conflicte devastatoare în răstimpul a doar un sfert de secol. Atunci când cei doi lideri ai democraţiilor americană şi britanică s-au întâlnit cu tiranul georgian al tuturor Rusiilor pentru a decide asupra viitorului Europei, Europa continentală era absentă de la deliberări. Şi, în acel moment, o mare parte a viitorului său se decidea pe câmpul de luptă unde marile armate extra-europene veneau din vest şi din est spre teritoriul german, inima Europei...Conferinţa de la Teheran contribuise şi ea să întărească speranţele grandioase ale lui Stalin, britanicii se dovedeau incapabili şi americanii puţin doritori să se opună planurilor vaste pe care Stalin le devoala prudent, sondând cu la fel de mare prudenţă intenţiile şi dorinţele interlocutorilor săi. Stalin şi asociaţii săi mizaseră în mod abil pe sentimentele anti-imperialiste ale americanilor pentru a micşora rolul britanicilor în aranjamentele din perioada post-conflict, pe rivalitatea dintre britanici şi francezi pentru a se asigura că, după încheierea ostilităţilor, în Europa nu avea să apară nici un centru efectiv de putere.

Din punctul de vedere al ruşilor, tendinţa lui Roosvelt de a vorbi despre „cei patru jandarmi ai lumii” nu putea avea decât un singur sens geopolitic: principal preocupare a Americii va fi emisfera occidentală, o Chină slabă va rămâne închisă în propriile ei probleme politice, o Mare Britanie în stare de faliment se va împotmoli în dificultăţile sale imperiale, în timp ce cvasi-totalitatea continentului Asiatic ar fi sub paza celor patru jandarmi….Surpriza anglo-americanilor şi lipsa lor prelungită de reacţie în faţa amplorii ambiţiilor sovietice sunt cel puţin remarcabile dacă analizăm cât de mult din obiectivele tradiţionale ale Rusiei reflectau aspiraţiile lui Stalin…sunt într-atât de apropiate de cele ale Ţarului Nicolae în timpul Primului Război Mondial, încât ne putem întreba dacă Stalin şi Molotov nu scoseră planurile din epoca respectivă pentru a le folosi la rândul lor…

Se poate spune că la Yalta a început bătălia de după război pentru Europa, cu toate că s-a afirmat, în Vest, că era vorba despre un triumf diplomatic absolut, anunţând o perioadă durabilă de aranjamente cu Estul…De fapt, Yalta a reprezentat ultimul efort al partenerilor din război de a construi împreună lumea post-conflict

Spre deosesebire de Conferinţa de la Teheran, unde Churchill era încă în mod limpede egalul lui Roosvelt, la Yalta americanii s-au poziţionat în frunte, prefigurând lumea bipolară ce era pe cale să se nască. Marea coliziune care a avut loc de fapt la Yalta a fost cea între bunele intenţii vagi ale lui Roosvelt asupra viitorului Europei şi imprecizia voită a lui Stalin în ce priveşte dorinţa rusă de a domina acest viitor. Primul voia cu disperare să creadă în principiul cooperării după război, în timp cel cel de-al doilea exploata deliberat acest lucru pentru a crea a situaţie de fapt, presând occidentalii să accepte revendicările sovietice atât la vest cât şi la estul continentului eurasiatic….

Aşa cum spunea Preşedintele Mitterand : Orice ne-ar permite să ieşim din Yalta ar fi bun..Dar cum să ieşi din Yalta? …trebuie să existe o opţiune mai bună pentru America şi Europa decât o Europă fărâmiţată şi prostrate care perpetuează antagonismul americano-sovietic sau o Europă separată de America şi care să accepte încet dominaţia sovietcă asupra continentului eurasiatic. Această a treia opţiune există: emergenţa unei Europe mult mai vie din punct de vedere politic, mai puţin dependentă militar de SUA, încurajată pe această cale de o Americă ghidată de o viziune corectă asupra istoriei…Această a treia opţiune necesită o strategie pe termen lung, de un fel neimaginat de Occident de când se confruntă cu dilema Yalta…Este important să repetăm că rediscutarea Yaltei nu se poate face cu o schema prestabilită sau printr-o iniţiativă spectaculoasă. Contururile viitorului nu se pot reduce la un plan clar, cu faze specific şi acorduri detaliate. Cer mai degrabă un angajament specific şi un sens al direcţiei strategice către un process evolutiv care va avea propria sa dinamică. În orice ca, pentru SUA; apariţia unei Europe mai dinamice este o chestiune pozitivă căci, în ultimă instanţă, o lume pluralistă este în interesul Americii.

În plus, o asemenea dezvoltare ar îndepărta o primejdie majoră şi anume Acela că, dacă moştenirea de la Yalta nu este ştearsă în mod deliberat - şi într-un mod paşnic – la est, s-ar putea să devină o realitate în vest. Altfel spus, Yalta trebuie îngropată în trecutul Europei dacă nu vrem să-i reprezinte viitorul.“

Puteţi consulta aici textul integral al articolului politologului american, desigur axat pe analiza istorică şi perspectivele de modelare a jocurilor ce erau previzibile pentru un număr foarte mic de oameni în acel an 1984, multe dintre ele concretizate ca atare în acordul de la Malta.

Dar, multe dintre ele, rămase probleme deschise pentru realitatea unei lumi multipolare apărută, brusc după căderea Zidului Berlinului şi aflată acum în restructurare rapidă prin raţionamentul , voinţa şi presiunea celor două mari supraputeri.

Se reface acum o structură de putere, avertismentul american către Europa este formulat în termeni tulburător de identici cu cei folosiţi de Brezinski, starea de aşteptare este sensibil aceeaşi. Asta nu înseamnă că cineva mai are timp. Sau ar vrea să mai creeze un spaţiu de timp pentru a vedea ce se mai poate face. Europa este lăsată să se descurce din ce în ce mai singură pentru că spaţiile de negociat sunt altele şi actorii sunt cei desemnaţi.

Cum şi unde se va scrie un nou accord global de tip Yalta? Cred că nu va trece mult timp şi vom afla, dacă nu cumva s-a şi scris prima ciornă.   

 

Adauga Comentariu

Pentru a comenta, alege una din optiunile de mai jos

Varianta 1

Autentificare cu contul adevarul.ro
Creeare cont

Varianta 2

Autentificare cu contul de Facebook
Logare cu pseudonim

8 Comentarii

Tagetes
18.09.2013, 16:26:19

Dle Unteanu va citesc mereu dar cred ca ar trebui sa fiti putin mai sobru, folositi in ultima vreme cuvinte ca uluitor, senzational, incredibil etc. cuvinte prin care autorul vrea cu orice pret sa fie accesat de cat mai multi, sa lasam cititorul sa decida daca ce a citit a fost uluitor, senzational, incredibil. Aceste cuvinte sunt atat de folosite azi incat sau bagatelizat, la orice meci de fotbal comentatorii ne zapacesc cu fabulos, galactic, fantastic, imperial, etc. Uluitor a fost modul cum au fost lovite turnurile gemene din New York, incredibila a fost scufunadarea Titanicului, uluitoare a fost concesionarea perimetrului Marii Negre pe 3(trei) procente de catre oameni din guvern care spun ca sunt de origine romana, si asa mai departe...Cred ca mai multa rigoare inseamna mai multa valoare.

+5 (5 voturi)
cornel jurja
18.09.2013, 17:08:01

Oricat s-ar stradui atat Europa cat si SUA sa produca pe cale pasnica un nou aranjament de tip Yalta care sa anuleze niste slabiciuni ale negociatorilor occidentali de atunci ( in special americani),cred ca acest lucru este imposibil fara un conflict militar.Sunt prea mari interesele Rusiei in Europa si mai ales in fostele republici sovietice si in zona Marii Negre, ca pe cale pasnica aceasta sa fie convinsa sa renunte la ele.Iar un aranjament care sa satisfaca interesele Rusiei nu este de acceptat de catre occident.Europa in general si UE in special nu pot sa faca fata Rusiei nici economic si nici militar fara sprijinul Americii.Nu din cauza ca nu ar avea potential , ci din cauza unor tendinte nationaliste , egocentriste si a duplicitatii politicii statelor componenete.Observati numai cate acorduri bilaterale sunt intre tarile europene si Rusia, care in ansamblul lor diminueaza efectul politicii economice a UE.Pe de alta parte Germania se pare ca vrea sa domine Europa impreuna cu Rusia, in detrimentul Frantei si al Angliei. Mai ales al Frantei intrucat Anglia este mai degraba un aliat preferat al SUA , ca sa nu spun ca sunt la remorca acestora.In aceste conditii orice contracarare a efectelor nocive ale intelegerii de la Yalta este de neimaginat.Mai ales ca in ultima vreme atentia SUA s-a distantat de Europa si se orienteaza din ce in ce mai mult spre zona Pacific-Asia si in subsidiar cat vor mai fi resurse energetice pe acolo spre Orientul Mijlociu.Cand acolo vor creste numai cartofi sau beduinii vor plimba iar camilele prin desert si aceasta zona va iesi din atentia atat a Americii cat si a Rusiei.In acest timp Europa va stagna in cel mai bun caz sau va incepe sa decada, find macinata de crize,intre care cea demografica mi se pare cea mai grava si de invazia imigrantilor care va schimba pe termen mediu raportul de forte intre autohtoni si emigranti, acestia din urma avand tendinta naturala de a umple vidul creat datorita imbatranirii populatiei si scaderii natalitatii europenilor.

+2 (2 voturi)
Amicus Plato
18.09.2013, 20:14:39

Învăţaţi mai întâi care-i stânga şi care-i dreapta.

-2 (2 voturi)
Cristian Liviu
18.09.2013, 20:57:44

EU este un gigant cu picioare de lut .Nu are conducatori puternici nu are armata ,statele nu sunt integrate economic ,mai trebuie sa treaca 50 ani de pace ca sa prinda putere . si rusia nu asteapta ea vrea sa submineze proiectul EU , pentruca stie ca in cazul sudarii puternice acesteia ,ea nu ii va mai putea face fata nici economic nici militar . EU cu armate puternice integrate in jurul frantei angliei si germaniei EU v-a deveni invincibila. Cred ca sunt si multi tradatori la 'brusell' .Rusia nu v-a mai avea curaj sa faca nesarate. Si obiectivul principal este independenta energetica .

+1 (1 vot)
Andreea Neacsu
18.09.2013, 21:24:00

Cum e cu stanga si cu dreapta? :))

+2 (2 voturi)

Vezi toate comentariile (8)

Modifică Setările