Un mecanic, transformat în şef de război şi un nostalgic după Lenin, „preşedinţii“ autoproclamatelor republici Doneţk şi Lugansk
0
Un mecanic în vârstă de 38 de ani, comandant de unităţi rebele, şi un fost militar în vârstă de 50 de ani, nostalgic al fostei Uniuni Sovietice, Aleksandr Zaharcenko şi Igor Plotniţki, aleşi la Doneţk şi, respectiv, la Lugansk, încarnează din vară imaginea separatismului prorus în estul Ucrainei.
"Premierul" republicii autoproclamate Doneţk Aleksandr Zaharcenko a fost ales "preşedinte" cu peste 81% din voturi, contracandidaţii săi obţinând câte 9%, potrivit unui sondaj realizat la ieşirea din secţiile de votare şi dat publicităţii de către şeful "comisiei electorale" locale rebele Roman Liaghin, potrivit AFP.
Ambiţia sa: "construirea unui nou stat, care va deveni legitim după alegeri, şi recuperarea teritoriilor din estul (Ucrainei) aflate în prezent sub control ucrainean", a subliniat el înainte de scrutin, într-o întâlnire cu studenţi.
Acest fost mecanic şi om de afaceri, în cârstă de 38 de ani, care spune că şi-a vândut afacerea pentru a finanţa un grup militar rebel, a participat la luarea cu asalt a sediului Administraţiei Regionale de la Doneţk, pe 16 aprilie, de către separatişti. Acest eveniment fondator al revoltei faţă de Kiev a fost urmat de proclamarea independenţei "republicii" de la Doneţk şi a celei vecine, la Lugansk, iar după aceea de confruntări armate care s-au soldat cu peste 4.000 de morţi.
Biografia sa oficială insistă asupra faptului că tatăl său a muncit ca miner timp de 30 de ani, un lucru important în această regiune - Donbas -, în care întreaga economie gravitează în jurul bazinului minier.
Zaharcenko a fost unul dintre liderii militari de la Slaviansk, un bastion separatist preluat în iulie de către forţele ucrainene, după mai bine de două luni de confruntări armate violente. El nu are însă notorietatea unor şefi de război ca "Motorola" sau "Ghivi", care operează în prezent într-o zonă a aeroportului Doneţk şi se bucură de o reputaţie solidă în rândul rebelilor.
El a fost numit "premier" în august, când mai mulţi cetăţeni ruşi care ocupau principalele funcţii în cadrul "republicii" de la Doneţk au fost înlocuiţi de personalităţi locale, într-un proces care părrea să marcheze o cotitură în modul în care Kremlinul înţelegea să vadă ruşi implicaţi în mod oficial pe teren.
Reluarea oraşelor cu forţa
Zaharcenko a dezminţit întotdeauna cu putere prezenţa unor militari ruşi care ar fi venit să ajute rebelii din estul Ucrainei. "Dacă Rusia şi-a trimis trupele aici, am fi vorbit despre lupte în regiunea Kievului sau de cucerirea Liovului (în vestul Ucrainei)", a răspuns el acestor acuzaţii repetate în mai multe rânduri de către Kiev, Statele Unite şi Uniunea Europeană (UE).
În schimb, el şi-a exprimat satisfacţia faţă de prezenţa "miilor de voluntari" veniţi din Rusia. "Voluntarii ruşi sunt primii care ajută alte popoare în lupta lor pentru libertate şi independenţă. Aşa au stat lucrurile în Spania, în Serbia, iar astăzi la noi", a spus el.
El a fost unul dintre participanţii la negocierile care au condus la Acordurile de la Minsk asupra unui armistiţiu, pe 5 septembrie, şi care au deschis teoretic calea procesului de pace. "Respectăm tot ceea ce am semnat la Minsk", a dat el asigurări.
Însă Zaharcenko a anunţat că vrea să reia prin forţă mai multe oraşe din estul Ucrainei, inclusiv portul Mariupol, aflat în prezent sub control ucrainean. "Trebuie să recuperăm toate teritoriile care ne aparţin, prin negocieri ori altfel", a insistat el, afirmând că "se se fac pregătiri de război" şi că se aşteaptă la reluarea "luptelor de mare intensitate".
Abia ales, el a criticat Ucraina, care "nu vrea pacea" şi "joacă un joc dublu". "Suntem pregătiţi de dialog cu ei, dar aşteptăm din partea lor a atitudine normală şi rezonabilă", a declarat el.
La Lugansk, "preşedintele republicii" rebele Igor Plotniţki a fost ales cu peste 63% din voturi. La fel ca Zaharcenko, a avut contracandidaţi aproape necunoscuţi.
Acest fost militar, în vârstă de 50 de ani, cu o statură masivă, s-a convertit într-un om de afaceri după destrămarea fostei URSS, iar ulterior într-un apărărtor al consumatorilor. După ce a ocupat postul de "ministru al apărării" teritoriului separatist, el a fost numit la conducerea "republicii" de la Lugansk în august, în locul liderului separatist Valeri Bolotov, rănit într-un atentat.
Plotniţki a fost acuzat de justiţia de la Kiev că a transferat-o în Rusia pe femeia pilot ucraineană Nadia Savcenko, capturată de către rebeli în timpul unor confruntări. Savcenko este acuzată de Moscova că a participat la o operaţiune care a provocat moartea a doi jurnalişti ruşi, în iunie, în estul Ucrainei.
Foarte ataşat de trecutul sovietic şi moştenirea comunistă, ca majoritatea liderilor rebeli, Igor Plotniţki a catalogat drept "genocid moral" demontarea unei statui a lui Lenin la Harkov, un oraş important din estul Ucrainei rămas sub controlul Kievului.
Rusia „respectă“ rezultatul alegerilor
Ministerul rus de externe a anunţat că „respectă“ rezultatul alegerilor prezidenţiale şi legislative care au avut loc duminică în estul separatist al Ucrainei, potrivit agenţiilor de presă din Rusia, preluate de AFP.
„Alegerile din regiunile Doneţk şi Lugansk s-au desfăşurat în linişte, cu o rată de participare ridicată“, a afirmat Ministerul de Externe de la Moscova, citat de principalele trei agenţii de presă. 'Respectăm voinţa locuitorilor din sud-estul' Ucrainei, a subliniat diplomaţia rusă.
„Cei care au fost aleşi au obţinut un mandat pentru a rezolva problemele practice cu scopul de a restabili viaţa normală în regiunile“ din estul Ucrainei, unde luptele dintre separatiştii proruşi şi armata ucraineană s-au soldat cu peste 4.000 de morţi în şase luni, potrivit unui bilanţ al Naţiunilor Unite, a declarat ministerul rus, lansând un apel la dialog între cei aleşi şi Kiev.
În urma acestor alegeri denunţate ca o „farsă“ de autorităţile de la Kiev, 'premierul' autoproclamatei republici populare Doneţk (DNR), Aleksandr Zaharcenko, a fost ales duminică 'preşedinte' cu mai mult de 70% din voturi după numărarea realizată în peste jumătate din secţiile de votare.
Igor Plotniţki, preşedintele autoproclamatei republici populare Lugansk (LNR), are şi el toate şansele de a fi ales.
Acest vot „constituie unul din punctele importante ale acordului de la Minsk“, încheiat pe 5 septembrie, iar rolul său este 'de a legitima autorităţile' separatiste, a afirmat marţi şeful diplomaţiei ruse, Serghei Lavrov.
În luna mai, Moscova nu a recunoscut oficial referendumurile pentru independenţă organizate de separatişti, spre deosebire de cel care, cu două luni înainte, a permis anexarea Crimeii la Rusia.
Occidentalii au condamnat alegerile organizate duminică în estul separatist, apreciind că ele agravează criza ucraineană şi antrenează o nouă degradare a relaţiilor cu Moscova pe care o acuză că îi susţine pe separatiştii proruşi.
Berlinul aminteşte Moscovei că a promis să respecte unitatea Ucrainei
Ministrul german de Externe Frank-Walter Steinmeier le-a amintit luni autorităţilor ruse promisiunea pe care au făcut-o de a respecta "unitatea Ucrainei", la o zi după un scrutin organizat de către rebelii proruşi în estul acestei ţări, relatează AFP.
"Vom judeca Rusia şi pe preşedintele (Vladimir) Putin în conformitate cu declaraţiile lor potrivit cărora unitatea Ucrainei nu va fi pusă în discuţie", a declarat Steinmeier într-o primă reacţie faţă de scrutin, în două mesaje postate pe Twitter.
Şeful diplomaţiei germane a apreciat totodată că acest "aşa-zis scrutin", considerat ilegal de către Uniunea Europeană (UE), "aduce atingere literei şi spiritului Acordurilor de la Minsk" încheiate pe 5 septembrie între Kiev şi rebeli cu susţinerea comunităţii internaţionale şi Moscovei.
Se încarcă comentariile...
