Uniunea Europeană a rezervat un moment istoric pentru România. Cât de mult înţelegem importanţa anului 2019 pentru ţara noastră şi UE

0
0
Publicat:
Ultima actualizare:

La 12 ani de la momentul aderării României în Uniunea Europeană, ţara noastră va da în faţa întregii lumi cel mai important examen pe care îl poate da o naţiune. Este examenul maturităţii, este marea ocazie în care trebuie să dăm dovada civilizaţiei şi să ne ridicăm peste bălăcărelile noastre de zi cu zi.

Preşedinţia Consiliului UE se asigură prin rotaţie între statele membre ale UE la fiecare 6 luni. În această perioadă, Preşedinţia conduce reuniunile la toate nivelurile în Consiliu, contribuind la asigurarea continuităţii lucrărilor UE în cadrul acestui organism.

Statele membre care deţin Preşedinţia lucrează împreună îndeaproape în grupuri de trei, denumite „triouri”. Acest sistem a fost introdus de Tratatul de la Lisabona în 2009. Trioul stabileşte obiective pe termen lung şi pregăteşte o agendă comună, determinând subiectele şi aspectele majore care vor fi abordate de Consiliu pe o perioadă de 18 luni. Pe baza acestui program, fiecare dintre cele 3 ţări îşi pregăteşte propriul său program, mai detaliat, pentru 6 luni. Ţara noastră este, în acest trio, alături de Bulgaria şi Croaţia.

Pentru acel moment, trebuie să ne pregătim încă de azi, chiar dacă noi nu ştim ce facem mâine, vezi discuţiile privind numirea unui nou Executiv! Dacă în 2018 vom celebra centenarul Marii Uniri, 2019 va aduce ţara noastră pe marea scenă a politicii externe.

Concret, România va deţine în prima jumătate a anului 2019 preşedinţia prin rotaţie a Uniunii Europene şi va trebui să se achite de o serie de sarcini importante într-un moment crucial. Exact atunci se va consemna, mai mult ca sigur, oficializarea divorţului dintre UE şi Marea Britanie. Va fi finalul de mandat al Comisiei Europene şi, atunci, se va discuta şi bugetul UE pentru perioada ce urmează anului 2020. Europa se va găsi în 2019 în plină campanie electorală. La finalul mandatului de 6 luni al României în fruntea UE, vor avea loc alegerile europarlamentare. Şi, mai mult de-atât, România însăşi va intra într-un an de foc: în 2019 vor avea loc alegerile prezidenţiale!

În acest labirint de interese şi de decizii decisive, România va trebui să propună o viziune şi o agendă care să servească intereselor fiecărui cetăţean european. Aceasta este regula jocului. Astăzi, România este departe de a conştientiza acest moment istoric spre care se îndreaptă cu o viteză ameţitoare care nouă, atenţi la ce se întâmplă pe plan intern, ne scapă. .

Slovacia, ţară care a deţinut preşedinţia prin rotaţie a Uniunii Europene în a doua jumătate a acestui an, s-a pregătit 3 ani înainte de acest mandat! În România, totul se află, astăzi, undeva între discuţii şi planuri de recrutări pentru formare de specialişti. Problema este că logistica ce se află în spatele tuturor întâlnirilor informale şi a şedinţelor de acest gen dar chiar şi afacerile politice europene, în general, sunt o necunoscută nu numai pentru cetăţeanul de rând, ci şi pentru mulţi dintre politicienii noştri, obişnuiţi cu combinaţiile care se fac la colţ de stradă, în Bucureşti.

Climatul politic intern nu ajută cu nimic România. Dacă în Slovacia premierul Robert Fico a reuşit să obţină un consens din partea tuturor partidelor politice din ţară pentru a nu transforma acest moment istoric în răfuieli electorale, preşedintele Iohannis va avea o misiune infinit mai grea. Va lupta, cel mai probabil, pentru un al doilea mandat şi va fi în an electoral având de înfruntat, mai mult ca sigur un guvern ostil şi de resuscitat o Dreaptă ameţită. Este greu de crezut că PSD va face mulţi paşi greşiţi în doar doi ani de guvernare iar Dreapta va reuşi să renască din propria cenuşă în condiţiile în care, PNL, la cum se prezintă astăzi, este mai aproape de disoluţie decât de reinventare, USR este o grupare de novici iar PMP abia a intrat în Parlament.

Slovacia a deţinut, până joi, 15 decembrie, presedinţia prin rotaţie a Consiliului Uniunii Europene. Nu foarte mulţi oameni politici de la Bruxelles au mizat, la începutul verii, că Slovacia ar putea să se ridice la înălţimea momentului. Micuţul stat est-european a reuşit, însă, să depăşească cu brio o serie importantă de încercări, totul culminând cu organizarea summit-ului de la Bratislava, acolo unde, pentru prima dată, s-a discutat viitorul Uniunii Europene fără Marea Britanie ca membru al blocului european.  

Iniţial, programul preşedinţiei slovace a Uniunii Europene s-a axat în jurul îmbunătăţirii climatului economic şi al investiţiilor din Uniunea Europeană, a privit modernizarea pieţei unice, adoptarea unor politici sustenabile privind gestionarea fenomenului migraţiei şi al acordării de azil precum şi la promovarea unor politici de vecinătate pentru a pregăti terenul ţărilor non-membre din Europa pentru a accede în Uniune.

Planurile Slovaciei păreau a fi, însă, date peste cap de Brexit. Dar Slovacia a transformat acest moment istoric într-un proiect de ţară. Nu a fost vorba numai de un consens politic, ci şi de o susţinere puternică din partea societăţii. Desigur, Slovacia a cheltuit zeci de milioane de euro iar o notă de plată similară o va achita şi România, de la bugetul de stat. Doar că beneficiile vor fi uriaşe, iar aici nu este vorba doar despre locuri de muncă şi investiţii.

„Cel mai mare beneficiu pe care îl văd eu este ridicarea profilului de ţară, pentru că, imaginea pe care o ţară şi-o face în UE de multe ori este creionată de mass-media din diversele state membre care nu se concentrează neapărat pe ce e mai bun, pe ce este pozitiv în acea ţară. În momentul în care un stat e la cârma UE, reflectoarele sunt pe el şi are şansa să joace rolul principal, să fie actorul principal în această piesă a integrării europene. Or, această şansă vine foarte rar, mai ales acum că sunt încă 28 de state membre şi este, cumva, o şansă istorică!” Angela Cristea, şefa Reprezentanţei Comisiei Europene în România, joi, 15 decembrie

Summit-ul de la Bratislava a căpătat accente istorice, prioritatea numărul 1 fiind securizarea graniţelor. Reunirea celor 27 de şefi de state ale UE s-a concretizat cu adoptarea Foii de Parcurs de la Bratislava, cu semnarea unei declaraţii comune şi cu adoptarea unor măsuri concrete pentru combaterea fluxului de imigranţi, precum:

  • Punerea în aplicare a acordului UE-Turcia
  • Înfiinţarea Pazei de europene de frontieră şi de coastă care a ajuns la capacitate maximă la finele acestui an
  • cooperarea şi dialogul cu ţările terţe, care să conducă la reducerea fluxurilor de migraţie ilegală şi creştere cotelor de returnare
  • măsurile necesare pentru a se asigura că toate persoanele, inclusiv cetăţenii din statele membre ale UE, care traversează frontierele externe ale Uniunii, să fie verificate în bazele de date relevante, care trebuie să fie interconectate
  • crearea unui Sistem european de informaţii şi de autorizare privind călătoriile (ETIAS) pentru a permite verificarea în avans şi, dacă este necesar, a refuza intrarea călătorilor scutiţi de vize

La acest summit, liderii celor 27 de state membre au convenit ca, până în martie 2017, să prezinte un plan de relansare a Uniunii Europene. Dar diviziunile sunt adânci iar dacă subiectul Brexitului nu a fost abordat frontal la Bratislava, el va începe să fie din ce în ce mai fierbinte la reuniunile liderilor politici europeni.

România va fi, pentru şase luni, în fruntea unei Europe scindate şi în mijlocul unui divorţ urât, cu partaj, între Marea Britanie şi UE. Modul în care politicienii noştri vor înţelege dimensiunea acestei misiuni va arăta dacă ţara noastră chiar merită să fie pe bune în acest club select. Deocamdată, noi nu ştim încă nici măcar cine va conduce Guvernul însă, programul politic al partidului care a câştigat alegerile nu se deosebeşte cu nimic faţă de noul model impus de populiştii europeni. Poate că, până în 2019, vom reuşi să venim cu un suflu nou. Ar fi ratarea unei şanse istorice pentru ţara noastră ca UE să fie condusă de o Românie a cărei politicieni urlă o retorică retrogradă, aceea că vin străinii să ne fure ţara.

Opinii


Ultimele știri
Cele mai citite