„Uniunea Europeană văzută din România”

0
0
Publicat:
Ultima actualizare:

EUROSFAT septembrie 2013. Toamna revine în instituţiile europene nu numai cu noi prevederi şi cu o super campanie electorală, însoţită de un slogan demn de o continuare a Războiului Stelelor, „This time it's different”, ci şi cu un eveniment cum nu se poate mai real: concluziile Eurosfatului care a avut loc la Bucureşti, în primăvara acestui an. Mâine deci, 24 septembrie, la Bruxelles.

Un interviu la care răspunsurile sunt oferite nu de o persoană, ci de o echipă. Un adevărat spirit european din partea tinerilor care formează echipa Europuls, cei care au organizat în primăvară Eurosfatul din capitala României, aceiaşi care organizează în 24 septembrie, la Bruxelles, dezbaterea prilejuită de concluziile reuniunii bucureştene. Cu câteva zile înainte de aflarea oficială a rezultatelor, ceva mai mult pentru cei curioşi...

Pentru Luca Niculescu (RFI România), "Eurosfatul e o idee excelentă. Paradoxal, deşi România e în Uniunea Europeană de şase ani, sunt puţine dezbateri despre ce se întâmplă cu Europa şi ce se întâmplă cu România în Europa. Sper ca Eurosfat să fie un punct de plecare al unei dezbateri mai structurate". Este Eurosfatul acest punct de plecare ? Aţi avut sentimentul, la Bucureşti, că a fost cazul ?

Şi noi am constatat lipsa unor dezbateri structurate pe teme europene în România şi tocmai acest lucru a stat la baza creării Europuls şi, mai târziu, a dezbaterilor Eurosfat. Scopul Eurosfat a fost să aducă laolaltă toţi actorii români interesaţi de afacerile europene şi să-i provoace să dialogheze pe temele europene majore ale momentului astfel încât să poată să reiasă dacă nu nişte direcţii de acţiune ale României în UE, măcar o înţelegere a faptului că România are într-adevăr nevoie de aceste linii mari de acţiune care să plece de la nivelul cetăţenilor, al societăţii civile, al mediului de afaceri pentru a putea fi apoi translatate de către decidenţii politici români la nivel european. Noi credem că există o nevoie cât se poate de clară de a stimula interesul şi apetitul românilor pentru subiectele europene întrucât este destul de evident, asa cum spune şi dl Luca Niculescu, faptul că la aproape 7 ani de la integrare, România a rămas oarecum blocată într-o logică pre-aderare şi nu a reuşit încă să-şi găsească locul în Uniunea Europeană. Ar fi simplist să spunem că această stare de fapt ar fi numai din vina politicienilor atâta timp cât cetăţenii alegători sau societatea civilă nu ştiu nici ei prea bine ce presupune statutul de stat membru al UE şi cum s-ar putea maximiza beneficiile potenţiale care decurg din acest statut. Europuls a dorit să fie, prin dezbaterile Eurosfat un facilitator pentru cristalizarea treptată a unei Românii europene mai mature. Am fost plăcut surprinşi de buna receptivitate a organizaţiilor românesti şi a cetăţenilor români faţă de Eurosfat şi sperăm că această iniţiativă, pe care noi dorim să o perenizăm, va fi într-adevăr punctul de plecare pentru o dezbatere mai structurată despre ce vrea şi ce poate să facă România în Europa dar şi ce aşteaptă Europa de la România.

Înainte de a cunoaşte rezultatele studiului realizat de Europuls, aş avea o întrebare directă : Europuls a reuşit să ia pulsul românilor ? Care este acesta ?

Metaforic vorbind, "europulsul" românilor este încă lent dar credem că are potenţialul de a ieşi încet încet din perioada de hibernare prelungită. Am remarcat la Eurosfat un interes îmbucurător de mare pentru subiectele europene şi pentru dialog, care arată că românii sunt curioşi şi dornici să cunoască mai bine Uniunea Europeană şi să intre în dezbateri, unele cu grade destul de mari de profunzime tehnică. La fel de plăcut suprinşi am fost şi de profesionalismul organizaţiilor partenere cu care am lucrat şi care ne-au confirmat că este posibil să avem în România seriozitate şi expertiză reală pe politici europene. Una peste alta, noi sperăm ca Eurosfat să fi fost acel gen de eveniment care să stimuleze "pulsul" şi interesul românilor pentru subiectele europene şi sperăm ca acest puls să fie din ce în ce mai dinamic cu fiecare dezbatere pe care o vom organiza în continuare.

Care credeţi că este de fapt problema României : este prea complexată pentru a se afirma pe scena europeană sau prea mândră de ceea ce reprezintă, ca identitate naţională, pentru a accepta faptul că este europeană şi că ora egoismelor naţionale a trecut ?

România are probabil amândouă problemele în acelaşi timp – şi complexe şi mândrie excesivă. Pe de o parte este vorba de dorinţa de a se prezenta ca un actor emancipat şi modern, pentru a combate ”imaginea” pe care ne închipuim că o au ceilalti despre noi. Pe de altă parte ezităm în faţa criticilor străinilor şi românilor în egală măsură, pentru că nu vrem să continuăm degradarea ”imaginii” şi pentru că orgoliul ne dictează să nu ne lăsăm mai prejos decât ceilalţi. Această ambiguitate în abordare vine şi din comportamentele oficialilor şi politicienilor faţă de Uniunea Europeană. Obiceiul de a critica acasă înţelegerea pentru care s-a bătut palma la Bruxelles este binecunoscut din practica altor state. In plus, în România se dezvoltă printre politicieni obiceiul de a critica Uniunea Europeană pentru a demonstra curaj şi patriotism. România trebuie să-şi apere poziţia şi interesele, însă declaraţiile trebuie să ramănă diplomatice şi să reprezinte un consens între părţile implicate, nu doar dorinţa de a se afirma individual.

"Echipa Europuls": Alin Mituta, Cristina Stănculescu, Laura Bretea, Alina Gîrbea, Bogdan Deleanu, Cristian Şurubaru

Opinii


Ultimele știri
Cele mai citite