Următoarea ţintă a lui Vladimir Putin: Mariupol, oraşul-port ucrainean de o importanţă strategică uriaşă

Liderii europeni încearcă să negocieze o soluţie politică la conflictul dintre Rusia şi Ucraina, care se desfăşoară, în mare parte, pe frontul estic ucrainean, în regiunea Doneţk şi Lugansk. Însă, Mariupol, oraşul-port ucrainean care stă între Rusia şi Crimeea, peninsula ucraineană anexată de Rusia în martie 2014, trebuie să se pregătească pentru ce e mai rău.

„Unde sunt sirenele? Am solicitat cinci sirene, dar văd că doar două sunt disponibile“, striga primarul oraşului-port ucrainean Mariupol, la o întâlnire de urgenţă ce a avut loc duminică, notează „The Daily Beast“ într-un reportaj despre pregătirile cetăţenilor din Mariupol în faţa avansului trupelor ruseşti şi separatiste. 

Oraşul este sub asediu, confruntându-se cu ceea ce ar putea reprezenta cea mai mare bătălie din conflictul ucrainean. Primarul Iuri Hotlubei“ încearcă cu disperare să pună cap la cap operaţiuni de apărare civilă pentru a salva cât mai mulţi din cei 460.000 de locuitori. „Vă rog să căutaţi mai multe sirene prin jurul fabricilor care nu mai funcţionează. Trebuie să ne punem la punct sistemul de urgenţă“, spunea primarul la întâlnire.

„Fortăreaţă indestructibilă“

Hotublei a deschis întrunirea de la primărie prin anunţul că a avut loc un alt atac al forţelor rebele susţinute de ruşi. Duminică dimineaţa, un obuz a lovit terasa unei case din satul Gnutovo, aflat la periferia oraşului Mariupol. Bombardamentul l-a ucis pe Alexander Kolanda, 54 de ani. Primarul a solicitat un moment de reculegere în memoria sa. Au existat multe de acest fel, scriu jurnaliştii „Daily Beast“.

Primarul şi-a descris oraşul jurnaliştilor „Daily Beast“ ca fiind „o fortăreaţă indestructibilă“, cu mii de forţe ucrainene care şi-au stabilit baza la aeroportul din Mariupol şi cu puncte de control pe fiecare drum ce intră în oraş. 

Din nefericire, aceste puncte de control n-au putut opri artileria. Pe 24 ianuarie, obuzele au ucis şi rănit peste 100 de persoane, distrugând şi 75 de blocuri, 243 de case şi lovind 3 şcoli şi 2 grădiniţe. Dintre cei peste 30 de oameni ucişi în ultimele două săptămâni, 9 au fost copii.

Însă oraşul învaţă cum să supravieţuiască în vreme de război. Localizarea strategică nu le dă de ales rezidenţilor. Mariupol este un port important pe coasta nordică a Mării Azov, dar, mai important, este pe ruta Rusia-Crimeea. Dacă acest coridor terestru nu este deschis din sudul regiunii Donţek, Rusia va trebuie să aprovizioneze Crimeea prin aer sau pe mare.

Alarme şi distracţie – Mariupol nu disperă

Aşa că nu există îndoială că lupta va ajunge şi în Mariupol. Întrebarea care se pune este când şi cât de dură va fi. Măcelul din 24 ianuarie a fost doar o idee despre ceea ce va urma.

Mariupolul a oferit un scurt exerciţiu militar pentru populaţia lui: un vehicul a fost condus prin Vostocini, districtul care va fi în prima linie, avertizând oamenii că un atac cu rachete Grad este iminent. Pietonii s-au adăpostit imediat în subteran, terifiaţi.

Însă oraşul nu a disperat, nu încă cel puţin. Vineri seara, oamenii petreceau şi dansau la barul-restaurant de pe plajă. Cele mai mari fabrici din oraş, oţelăriile Azovstal şi Ilici, sunt încă funcţionale şi oferă ajutor pentru zonele afectate de luptă. 

În fiecare zi, voluntari, muncitori sociali şi companii private şi de stat coordonează distribuirea materialelor de construcţii pentru casele distruse, aduc oamenilor plastic şi placaj pentru repararea ferestrelor sparte sau, pur şi simplu, aduc alimente şi haine familiilor care au pierdut totul.

Nemulţumiri la adresa Kievului

Şi, în timp ce liderii mondiali s-au adunat la Munchen duminică pentru a discuta perspectivele unui armistiţiu între Rusia şi Ucraina, Mariupol s-a pregătit  de război în cadrul întâlnirii conduse de primar. Administratorii şi grupurile civile s-au adunat pentru a-şi ajuta oraşul, pentru a-şi plănui supravieţuirea în prima linie a războiului.

În cadrul întâlnirii au existat multe critici şi nemulţumiri la adresa Kievului. „Mariupol se simte abandonat de autorităţi. Nu înţelegem un lucru aici: de ce nici preşedintele Petro Poroşenko, nici premierul Arseni Iaţeniuk nu au vizitat oraşul din septembrie anul trecut, măcar să liniştească cetăţenii, să ne dea speranţă?“, a declarat Petr Andriuşenko, liderul grupului de voluntari numit „Împreună“.

„Sora Rusia“ a devenit foarte agresivă

„Atunci când am devenit primar, în urmă cu 17 ani, nu mi-aş fi putut imagina că sora noastră, Rusia, ar putea face aşa ceva, ar putea duce intervenţia într-o direcţie atât de agresivă, să ne bombardeze oraşele, şcolile pline de copii, într-un fel de război hibrid împotriva Ucrainei“, a declarat Hotlubei pentru „Daily Beast“, referindu-se la amestecul brutal de război informaţional, de distrugeri şi insurgenţă care caracterizează Rusia în această luptă.

Nimeni din Mariupol nu doreşte ca oraşul să fie implicat într-un război şi mai mare şi mai distructiv dintre Occident şi Rusia, însă nimeni de aici nu mai are speranţă că discuţiile de pace care implică Moscova, Kievul şi europenii, ce sunt stabilite pentru săptămâna aceasta, vor avea vreun rezultat.

Toată Ucraina ar trebui să se trezească să păzească Mariupolul

Iar ameninţarea faţă de Mariupol nu vine doar din exterior. Potrivit ultimelor sondaje, aproximativ 30% din cetăţenii oraşului au simpatii separatiste, iar 60% sau mai mult sunt indecişi. 

„Situaţia de aici este mai mult decât serioasă. Dacă Mariupol cade şi forţele Rusiei completează coridorul spre Crimeea anexând întreaga regiune Doneţk în acest proces, ucrainenii vor cere liderilor lor să explice de ce aproape 6.000 de civili şi soldaţi au murit în acest război“, spune Konstantin Batozski, consilier pentru fostul guvernator al Doneţkului, Serghei Taruta.

„Astăzi, toată Ucraina ar trebui să se trezească şi să ajute Maripolul“, a adăugat Batozski.