Europa

articolul anterior articolul urmator

Uşile deschise ale NATO prin care Ucraina nu poate să intre

86
16 Mar 2022 12:45:59
Cristian Unteanu
FOTO Shutterstock
FOTO Shutterstock

Cumplit de trist, aproape disperat, mesajul transmis de preşedintele Zelenski, o recunoaştere a realităţilor politice dure şi nemiloase ale lumii în care trăim, a limitelor logicii solidarităţii şi, în definitiv, a ceea ce poate sau nu să facă NATO, a ceea ce vor şi îşi permit să facă liderii Alianţei până la limita la care este trasată linia roşie a conflictului generalizat cu Federaţia Rusă.

Dincolo de orice alte discuţii, dincolo de mesajele de corectitudine politică şi de elanurile de entuziasm sau chiar de sentimentele fierbinţi-belicoase, asta este limita pe care liderii occidentali nu vor s-o treacă, arătându-se preocupaţi în primul şi în primul rând să nu facă vreun gest prea apăsat în direcţia Ucrainei care să poată constitui sau să fie interpretat de Putin drept casus belli. Pe fond, iată primul mare răspuns la una dintre cele trei cereri ultimative formulate de Kremlin în deja celebrele scrisori adresate liderilor de la Washington şi din NATO: Ucraina nu trebuie vreodată să intre în NATO.

Dacă vă amintiţi, răspunsurile iniţiale, venite inclusiv din partea României, au fost foarte ferme: Ucraina, ca orice stat suveran şi independent, poate să-şi stabilească singură propria sa politică externă şi de securitate, să-şi aleagă aliaţii şi să statueze asupra drumului său viitor. Drept care, în acest context foarte precis, s-a transmis un mesaj foarte clar şi lămuritor către Ucraina şi liderii săi, către întreg poporul ucrainean solidar în dorinţa sa de a adera la NATO: porţile Alianţei sunt deschise, am spus asta cu ocazia Summitului de la Bucureşti, nimic nu poate schimba natura acestei promisiuni-angajament.

Un elan de solidaritate politică într-atât de evident încât, în prezenţa invaziei ruse şi ştiind foarte bine că ameninţarea se poate extinde şi întări vertiginos, liderii din Ucraina, Georgia şi R.Moldova au simţit că acesta ar putea fi şi momentul pentru a apăsa puternic pe accelerator, solicitând aprobarea de proceduri de urgenţă pentru aderarea la NATO şi UE. Numai că, din punctul de vedere al occidentalilor, aici era deja trasată linia roşie şi frânele au fost trase extrem de brusc.

Drept care, ieri, Zelenski a fost pus în situaţia să constate, exact înainte de reuniunea liderilor din NATO şi UE că: „Invazia rusă din Ucraina a distrus orice element de securitate din regiunea noastră şi, sunt sigur de acest lucru, tot pe ce se baza securitatea internaţională. Ponderea organizaţiilor în care ne-am pus cu toţii speranţa. Convenţiile internaţionale. A mai pus şi sub semnul întrebării NATO, cea mai puternică alianţă din lume... Sigur că Ucraina nu este un stat membru NATO, înţelegem cu toţii acest lucru... Atâţia ani am auzit vorbindu-se despre uşi deschise, dar am auzit şi că nu putem intra pe uşile acelea.... Pentru cine sunt uşile respective şi spre ce se se deschid ele dacă nouă ni se spune că noi nu vom fi admişi?... Ăsta este adevărul şi, pur şimplu, trebuie să-l acceptăm”.

FOTO EPA-EFE

Şi ca lucrurile să fie absolut clare, prim-ministrul britanic Boris Johnson a spus că „toată lumea a afirmat deja - şi am transmis acest lucru foarte clar şi preşedintelui Putin - că nu există niciun fel de posibilitate ca Ucraina să intre în NATO în perioada următoare”.

Dincolo de orice, cred că aici se află elementul central al oricărei analize de risc privind modul în care va evolua situaţia de securitate în raportul NATO/UE/Federaţia Rusă dar, ceea ce ar trebui să ne intereseze în primul rând, modul în care se vor reconfigura elementele componente specifice spaţiului nostru, condiţionat de vectorii de instabilitate din vecinătatea apropiată.

Este înviorător şirul de informaţii - pe care le vom reauzi reafirmate joi - privind decizia NATO de a aduce în urgenţă elemente de întărire semnificativă în ţările de pe linia de contact, evident, sper, şi în România. Dar, exact în sensul a ceea ce spunea preşedintele Zelenski, dacă securitatea noastră este asigurată în termenii apărării colective, o eventuală şi, din nefericire, oricând posibilă preluare rusă a teritoriului Ucrainei at însemna aducerea lângă noi a tuturor surselor posibile ale unui viitor conflict. Iar unele surse alimentate de contacte cu specialişti sin serviciile de informaţii militare dau în ultimele ore imaginile de satelit privind avansarea spre Odesa a unei lagi flotile ruseşti de vase de asalt şi debarcare, 3 grupe separate, două cu nave de luptă (cel din sud, condus de crucişătorul Moskva), unul cu nave de debarcare.

Prelungire în teren a ceea ce, pe 1 martie, în faţa propriului său Consiliu de Securitate, prezenta în detaliu, cu explicaţii foarte amănunţite pe hartă, preşedintele Lukaşeko din Belarus:

S-a spus atunci că era vorba doar despre un scenariu de război pentru impresionarea adversarului şi crearea unei presiuni majore suplimentare pe statele din NATO. Este posibil să nu fie aşa şi ofensiva să continue deoarece generalii par să-l fi convins pe Putin că acum este cazul să închidă ermetic Ucraina - sau o parte cât mai importantă a teritoriului său - în scopul de a obţine un avantaj poziţional în inevitabila negociere cu dimensiuni şi agendă care vor depăşi în mod cert temele legate de Ucraina şi vor avea acea dimensiune geo-strategică echivalentă cu redesenarea balanţei de putere între cele două lumi.

Deocamdată, asta este situaţia de dezechilibru dublată de sosirea, doar în două săptămâni de conflict, a 3 milioane de refugiaţi, cu perspectiva, dacă lucrurile continuă tot aşa, să ajungem la cel puţin 7 milioane de persoane. Cifră uriaşă în sine şi care ar putea adăuga un oarece important risc de securitate economică şi sanitară în contextul în care începe să se precizeze, cum recunoştea chiar şi ministrul nostru al Sănătăţii, posibilitatea ca, cel mai târziu în toamnă, să avem un al şaselea val de pandemiei.

Avem oare sistemele de răspuns naţionale în caz de diferite situaţii de urgenţă civilă puse la punct şi sunt făcute rezervele necesare? Chiar aşa, cine răspunde la o întrebarea care ţine de securitatea supravieţuirii naţionale? Ar fi binevenit, dacă va fi aprobat personal de premierul nostru general doctor în ştiinţe, un răspuns cu cifre, cu locaţii şi dimensiuni de stocuri strategice civile, cu nivelul de stocare realizat în acest moment.

Dar, cine ştie, poate se răzgândesc cei din NATO şi găsesc cumva o soluţie pentru o „zonă de securitate” negociată cu ruşii care să îndepărteze pericolul de porţile noastre şi să ofere o cale onorabilă de ieşire pentru actuali competitori, salvând ce se mai poate salva din Ucraina.

Adauga Comentariu

Pentru a comenta, alege una din optiunile de mai jos

Varianta 1

Autentificare cu contul adevarul.ro
Creeare cont

Varianta 2

Autentificare cu contul de Facebook
Logare cu pseudonim

86 Comentarii

Ludwig
16.03.2022, 13:05:32

Pai si nato e sa faca, sa porneasca razboaie pentru orice conflict de pe glob? Toate tarile din est au stat ani de zile sa indeplineasca criteriile. Ucraina are probleme teritoriale si problema minoritatilor nerezolvate. Nato nu poate interveni ca e ilegal in statutul sau sa apere o tara ce nu e membra nato. Ar incepe ww3.

+4 (12 voturi)
Edesia
16.03.2022, 13:06:29

Domnule, nu ne tot ispiti sa intram in lupta de partea Ucrainei pentru ca e nedrept pentru noi ca stat. Ii ajutam cum putem dar daca le mor lor copii si le e distrusa tara trebuie sa fie distrusa si a noastra?? Romania a fost obligata sa ratifice acordul cu Ucraina si sa ia o decizie durerorasa de a abandona prin tratat Bugeacul, Bucovina de Nord si Herta Ucrainei, pentru a putea sa intre in NATO. Ucraina vrea sa intre fara nici un compromis, fara drepturi minoritare, fara nici o cedare de teritorii dobandite moca de la Imperiul Rus si fosta Uniuune Sovietica. E un genocid ce fac rusii acolo, dar asta nu inseamna ca acest genocid trebuie sa se extinda si asupra popoarelor din jur, asupra copiilor nostri, pentru interesele politice ale Ucrainei. A intra in razboi de partea Ucrainei inseamna ca bombele rusilor vor cadea si peste orasele si civilii nostri si sa nu uitam cu cat sange varsat ne-am castigat dreptul la acest pamant in istorie, in timp ce altii au primit state trasate din pix. Pentru pamantul si libertatea noastra ne-au murit deja straturi gelogice de strabuni, care au afanat cu sangele lor pamantul patriei noastre, partial pierduta deja din pix altora.

-19 (35 voturi)
Ludwig
16.03.2022, 13:11:37

Sa nu uitam si insula serpilor ce acum e a rusiei, nu mai e a ucrainei. Daca ajung la dunare si buceacul va fi al lor...

+3 (7 voturi)
Lucifer
16.03.2022, 13:08:12

Dacă Ucraina nu poate să intre în NATO, atunci va intra NATO în Ucraina....

0 (14 voturi)
Iobag Nerfos
16.03.2022, 13:17:17

Mai exista o solutie de care vad ca nimeni nu pomeneste: fortele de mentinerea pacii ONU, celebrele casti albastre. De ce nu se apeleaza la ele? Stiu, Rusia are drept de veto in consiliul de securitate, dar fiind vorba de un stat direct implicat in conflict, fiind agresorul, de ce nu i se suspenda dreptul de veto?

+2 (4 voturi)

Vezi toate comentariile (86)

Modifică Setările