Vadim Bacinschi, ziarist basarabean în Odessa: „Românii de aici au fost uitaţi de autorităţile de la Bucureşti şi de cele de la Kiev”

Vadim Bacinschi, scriitor şi ziarist din Odessa, vorbitor de limba română FOTO Mircea Barbu

Scriitorul şi ziaristul Vadim Bacinschi este printre puţinii locuitori ai oraşului Odessa vorbitor de limbă română. O comunitate nu până de mult destul de numeroasă, cu asociaţii, reviste şi evenimente dedicate moldo-românilor din zonă, în trecut având chiar şi cursuri universitare cu predare în limba română, Odessa din zilele noastre, oraş odinioară sub administraţie românească, pare golit de orice urmă de românesc.

Vadim Bacinschi s-a născut în Republica Moldova, în anul 1958, într-o familie de învăţători. La fel ca mulţi alţii, nu şi-a imaginat niciodată că în fosta URSS va exista vreodată graniţă, diferenţă între etnii şi vecini, atât de puternice încât să arunce un ţinut ca Ucraina într-un război civil.

Nevoile şi spiritul de aventură l-au adus pe el şi soţia sa, în anul 1987, pe malurile oraşului Odessa. A lucrat în presă toată viaţa. La „Luceafărul”, imediat după '90, ca apoi să lucreze la cel mai mare ziar dedicat minorităţii româneşti din Ucraina, Concordia, ca şi corespondent special.

A fost dintotdeauna preocupat de soarta românilor din zona Odessa şi a Basarabiei de Sud. În acest sens a publicat câteva volume, cel mai notabil fiind un volum publicat în 2010 şi intitulat „Sudul Basarabiei-pământ uitat de oameni şi de Dumnezeu.”

FOTO Mircea Barbu

La fel de uitat se simte domnul Bacinschi şi în aceste zile cu evenimente tumultoase.

„Românii de aici au fost uitaţi atât de autorităţile de la Bucureşti, cât şi de cele de la Kiev”, a mărturisit acesta, cu doar două zile înainte alegerilor din ambele ţări.

„Când a devenit Ucraina stat suveran, în '91, erau numeroase şcoli cu predare în limba română. Acum au mai rămas vreo 5 şcoli. În 10-15 ani nu o să mai avem niciuna”, e de părere acesta. Motivele sunt numeroase. În timp ce autorităţile invocă „dorinţa părinţilor” de a-şi trimite copiii la şcoli cu predare în limba rusă sau ucraineană, Bacinschi crede că autorităţile locale pun presiune pe familiile etnicilor români din zonă să renunţe la identitatea românească.

„Toţi directorii de şcoli din zonele cu sate româneşti sunt românofobi”, susţine acesta. Impactul este devastator pentru cultura şi identitatea românească. Fără sprijinul şi cooperarea autorităţilor locale, această identitate este pe cale de dispariţie în acest colţ al Ucrainei.

„Ce pot face autorităţile de la Bucureşti?”, întreb sceptic. Bacinschi oftează şi râde amar. „Asta e o discuţie lungă”, ca apoi să devină din nou serios. „Dacă vorbim de şcoli, România ar trebui să ia o poziţie oficială faţă de situaţia românilor din zonă. Nu-mi amintesc ca vreodată România să fi avut o astfel de poziţie oficială. Deşi prin tratatele deja existente între România şi Ucraina, autorităţile de la Bucureşti au tot dreptul să sprijine comunitatea de aici, însă nu o face.”

Interviu cu Vadim Bacinschi, ziarist basarabean în Odessa

 În acest context, dar şi în lumina evenimentelor recente de o violenţă deosebit de gravă, cât de mult se mai poate vorbi de o identitate românească în rândul etnicilor români din Ucraina? „Avem nevoie ca la nivel guvernamental, la preşedinţie, să se spună un cuvânt tare, ca noi, cei care ne mai considerăm români în zona asta, să avem un punct de reper, să simţim un sprijin”. Se simte o oarecare disperare în vocea acestuia, dar şi o dezamăgire faţă de parcursul comunităţii româneşti din această zonă. E clar că faţă de românii din zona oraşului Cernăuţii, cei din raionul Odessa şi din Basarabia de Sud se simt uitaţi de toată lumea. Dacă cei din Cernăuţi au reprezentanţi în forul politic superior, Rada de la Kiev, au festivaluri şi adunări frecvente, etnicii români din zona Odessei şi a Basarabiei de Sud se organizează mai greu şi nu primesc niciun semnal din partea autorităţilor, atât româneşti cât şi ucrainene, cum că ar putea să-şi dezvolte şi promova obiceiurile şi limba românească. Conform ultimului rencensământ, moldo-românii din această zonă numărau în jur de 124.000, un număr semnificativ şi relevant pentru echilibrul minoritar din regiune.

Vadim Bacinschi este de părere că imaginea României în Ucraina are de suferit din cauza evenimentelor din timpul celui de-Al Doilea Război Mondial. „Vin românii şi ne iau Basarabia”, este cea mai des întâlnită retorică la nivelul mentalului colectiv ucrainean.

Cu numai 5 şcoli cu predare în limba română, cu dificultăţi considerabile în a obţine cărţi şi manuale în limba română, Vadim Bacinschi e de părere că „dacă dispare şcoala românească, atunci...la revedere românism”. Un gând sumbru şi greu de imaginat pentru cineva ca el care a luptat toată viaţa pentru promovarea valorilor româneşti.

Cu cine vor vota românii din zonă? „Cu Iulia (n.r. Iulia Timoşenko, candidat la alegerile de duminică) sau Poroşenko. Însă alegerile acestea nu decid nimic pentru comunitatea românească. A fost o conferinţă la Bucureşti, de curând, despre soarta românilor din sudul Basarabiei în contextul evenimentelor din Ucraina. Concluzia acestei conferinţe a fost că comunitatea românească, în contextul agresiunii asupra Ucrainei, este cea mai expusă pericolului rusesc. Este nevoie urgentă de bani pentru proiecte ca să salvăm această comunitate. Ideea e bună, dar această comunitate are nevoie de ajutor nu doar în contextul agresiunii ruseşti. Nu de 3 luni e nevoie de ajutor aici, ci de 20 de ani”, încheie Vadim  Bacinschi pledoaria pentru o soartă mai bună a etnicilor români din regiunea Odessa.