Victor Negrescu: „Există pericolul ca discursul rasist să devină mainstream!”

Europarlamentarul Victor Negrescu a avut amabilitatea să-mi răspundă la câteva întrebări despre concertul politic european, fragilitatea Uniunii Europene după primăvara grecească şi vara siriană, şi despre cât de mult poate creşte discursul urii promovat de extrema dreaptă după crizele anului 2015.

Horia Nasra: În ultimele luni, criza „siriană” a împărţit Europa în două tabere ale căror argumente sunt poate mai agresive ca niciodată, de la căderea zidului Berlinului. Se poate vorbi de un război civil european al ideilor? Cât de pregătită a fost Europa, din punct de vedere al mentalităţilor, pentru a primi aceste valuri de refugiaţi/imigranţi?

Victor Negrescu: Atunci când vorbim despre subiectul refugiaţilor sau imigranţilor, trebuie să avem o poziţie comună la nivel european. Este nevoie de solidaritate, dialog, dar şi de soluţii concrete.

Când s-a dezbătut în Parlamentul European acest subiect, cu cotele impuse, eu m-am abţinut pentru că Uniunea Europeană nu a identificat până în acest moment soluţii optime pentru a rezolva acest fenomen.

Există, de fapt, două valuri, valul de refugiaţi şi valul de imigranţi. 

Valul de refugiaţi trebuie tratat conform normelor internaţionale privind dreptul azilanţilor şi dreptul de azil. Ceea ce ar trebui să fie foarte clar din partea tuturor statelor europene, o poziţie de sprijin pentru cei care vin din zone de conflict, de solidaritate şi de coeziune faţă de modul cum tratăm aceste persoane care nu au plecat de bună voie din ţara lor. Vorbim de refugiaţi, de nişte oameni care au supravieţuit unor dictaturi, unor războaie, care au mers mii de kilometri, care au traversat o mare periculoasă, care au abandonat absolut orice pentru o zonă în care există pace pentru a-şi putea clădi o viaţă normală. Refugiaţii merită un sprijin!

Dacă vorbim despre imigranţi, problema este total alta şi aici trebuie să existe alte mecanisme pentru a trata acest subiect.

Ceea ce a făcut Ungaria nu este un motiv de laudă pentru Europa. Nu poţi bloca acest val dar mai ales nu poţi să-l ignori, pentru că Ungaria, a încercat să ţină la porţile sale acest val, să-l blocheze, fără să trateze această situaţie care ar fi presupus mecanisme mai complexe, de identificare a acestor persoane, de tratare a fiecărui caz în parte. Trebuiau folosite mijloacele prevăzute de legislaţia europeană privind tratarea unor astfel de situaţii.

Valul imigranţilor, în schimb, riscă să stârnească controverse şi schimbări de mentalitate la nivel european, inclusiv în interiorul societăţii româneşti, care, din păcate, a tratat foarte dur acest val, chiar uneori lăsând să domine mesajul xenofob. Acel mesaj rasist şi xenofob care a adus de multe ori deservicii inclusiv românilor care muncesc dincolo de hotare.

Trebuie să găsim maniera în care aceste persoane să fie integrate, dar  fiecare caz trebuie să fie tratat în particular, fără obligaţii pentru nimeni, pentru că atunci când obligi pe cineva, rişti să stârneşti o reacţie adversă.

Cred că la nivel european există o capacitate de sprijin voluntar a tuturor statelor membre, ceea ce ar fi dus la o atitudine mai pozitivă faţă de imigranţi.

Horia Nasra: Cât de mult poate creşte discursii urii generat de extrema dreaptă, având în vedere criza grecească şi cea a refugiaţilor/imigranţilor?

Victor Negrescu: Există un risc foarte mare ca extrema dreaptă şi mesajul cu discurs rasist să cuprindă foarte multe ţări din Uniunea Europeană. 

Mai grav decât câştigurile electorale ale partidelor extremiste este schimbarea discursului politic al partidelor de dreapta clasică, care din ce în ce mai mult se apropie de discursul radical, din dorinţa de a atrage voturi. Lucrul acesta îl vedem inclusiv la partidele de dreapta din centru şi estul Europei care astăzi au un discurs aproape similar cu cel hitlerist. 

Pentru UE reprezintă un risc major dacă discursul rasist devine mainstream, dacă devine central în discursul şi dezbaterile politice ale partidelor democratice. Atunci este clar că nu mergem într-o direcţie corectă şi din păcate, se întâmplă deja acest lucru în politica din Franţa, în cea din centrul şi estul şi Europei, inclusiv în Italia unde oamenii sunt solidari cu imigranţii. Nu cred că lucrurile merg in direcţie oportună...

Horia Nasra: În urmă cu o săptămână, coaliţia catalană „Împreună pentru Da” şi formaţiunea „Candidaţii Unităţii Populare” au obţinut majoritatea în Parlamentul Cataloniei, cu un discurs de independenţă a Cataloniei faţă de Spania. În urmă cu un an şi Scoţia a trecut printr-un referendum, a cărei cauză nu a primit suficientă susţinere. Ne întoarcem la un nou evul mediu european, la disoluţia statelor naţionale în favoarea celor regionale? Cum calificaţi aceste mişcări?  Autodeterminare sau secesionism?

Victor Negrescu: Cred în proiectul Statelor Unite ale Uniunii Europene şi într-adevăr putem să identificăm mijloacele prin care să facem o integrare mai amplă între toate statele membre ale UE. 

Dar acest lucru nu poate să semnifice un separatism sau o izolare. Ce se întâmplă în Catalonia sau Scoţia, deşi sprijin principiul autodeterminării nu cred că ghidează Europa în direcţia oportună. În momentul în care nu mai există frontiere, nu mai există lucruri care să ne separe, există drepturi respectate, dreptul la propria limbă, la propria cultură, la afirmarea personală, graniţele nu mai îşi au rostul iar aceste frontiere nu-şi mai au rostul! De ce trebuie să ne întoarcem în trecut pentru a crea noi frontiere între regiuni sau alte state?  

Spuneai de evul mediu... La un moment dat, în istoria lumii, nu existau state, lumea se concentra pe cetăţi, pe oraşe. Ce facem acum? Vom obţine independenţa fiecărui oraş? În ce direcţie mergem? Cred că nu este o direcţie pozitivă şi cred că România trebuie să fie extrem de atentă la ce se întâmplă în aceste regiuni iar cazul Scoţiei este foarte diferit de cazul Cataloniei şi trebuie tratat singular. 

Există riscul ca aceste două situaţii să reprezinte argumente pentru cei care au revendicări separatiste, inclusiv la adresa României, revendicări care nu-şi au rostul, mai ales că drepturile minorităţilor din ţara noastră sunt respectate în totalitate.

Horia Nasra: Demonizarea stângii în România nu mai este o noutate. Dacă eşti PSD-ist, eşti comunist! Dacă eşti de stânga, eşti comunist! Discursul unor politicieni de dreapta, impregnat de populism şi ură se limitează la Stalin şi Ceauşescu când vorbesc de stânga. Cum putem îndepărta această etichetă falsă?

Victor Negrescu: Dacă spui că stânga este Stalin şi Ceauşescu, poţi să spui că dreapta este Hitler şi Antonescu. Lucrurile nu merită să meargă în direcţia aceea.

Stânga democratică este foarte diferită de stânga reprezentată de acele două personaje pe care le menţionează partizanii dreptei. Stânga democratică este cea care, de fapt, a promovat drepturi, valori, oriunde în lume. Drepturi egale pentru femei, drepturi egale pentru cei cu venituri reduse, drepturi egale pentru cei care vin din mediul rural sau care s-au bătut pentru democraţie, cei care, în general, şi-au dedicat viaţa sau  chiar şi-au pierdut-o pentru aceste idealuri. 

A fi de stânga astăzi este poate mai important decât în alte perioade, pentru că Europa, România, au nevoie de o viziune orientată spre progres, spre evoluţie, spre investiţii în viitor, pentru că într-o societate în care a investi în educaţie şi sănătate este o chestiune blamabilă, o cheltuială, devine o societate care nu mai funcţionează. Asta promovează dreapta! Stânga consideră că o investiţie în educaţie este o investiţie în viitor, că nu este un cost, iar astfel de dezbateri sunt astăzi mult mai ample ca oricând.

Dreptul de a avea acces la educaţie, sănătate gratuită, loc de muncă, la asistenţă socială, sunt drepturi care trebuie garantate oricărui cetăţean.  Politicile publice de dreapta am văzut ce „au produs”: austeritate, şomaj, oameni izolaţi, oameni ignoraţi, sănătate doar pentru oamenii care au foarte mulţi bani, educaţie exclusivistă pentru acei care îşi permit anumite servicii educaţionale foarte scumpe. Ori aceste lucruri ce fac? Împart societatea între cei puţini, care au privilegiul de a controla totul şi cei mulţi, care trebuie doar să rabde şi să îndure. Stânga trebuie să susţină pe toată lumea, dar mai ales să militeze pentru o societate egală.

Horia Nasra: În aprilie, alături de europarlamentarul Emilian Pavel, ai lansat  Delegaţia Transilvaniei, Crişanei, Banatului şi Maramureşului  la Bruxelles. În mai, tinerii PSD-işti din Cluj-Napoca şi Târgu Mureş au lansat, la rându-l lor TSD Transilvania. Crezi că discursul stângii trebuie particularizat regional, pe realităţile specifice fiecărei regiuni?

Victor Negrescu: În cursul acestui an, împreună cu colegul meu, europarlamentarul Emilian Pavel, am lansat Delegaţia Transilvaniei, Crişanei, Banatului şi Maramureşului pe lângă Uniunea Europeană. Este un demers pe care l-am susţinut mereu, ideea de a reprezenta mai bine Vestul României la Bruxelles.

La nivelul Uniunii Europene există aproximativ 800 de reprezentanţe locale sau regionale, iar România nu avea nici o structură similară. Anterior a existat un demers, odată cu integrarea României în Uniunea Europeană, de a avea o reprezentare prin agenţiile de reprezentare regională, iniţiativă care a eşuat, neexistând fonduri şi o coerenţă în promovarea acestui demers.

Noi am început cu zona de vest a României, o zonă largă, Transilvania, Crişana, Banatul şi Maramureşul, pentru că am considerat că această zonă este mai apropiată de Europa şi pentru că ne-am dorit, ca în calitate de europarlamentari, din această regiune să facem Vestul mai vizibil la Bruxelles. Ne-am, dorit ca vocea românilor din Vest să fie auzită pentru că de multe ori alţii vorbeau de Transilvania, decât europarlamentarii din zona de vest.

Acest demers a început printr-o acţiune amplă, la care au participat 10.000 de oameni care au văzut tradiţiile zonei de vest.

Stânga românească trebuie să sprijine şi un discurs particular al realităţilor din zona de vest, iar acest proiect politic trebuie construit în jurul PSD. Un proiect bazat pe valorile, principile şi mai ales oamenii din zonă, pentru că, spre deosebire de alte regiuni ale ţării, în zona de vest a României, contează foarte mult reputaţia, respectul pentru cei care promovează mesajul politic, tradiţiile. În zona de vest a României şi în Transilvania oamenii sunt obişnuiţi să trăiască foarte mult timp în comunitate, să-i cunoască pe cei de lângă ei, să socializeze, să discute, să existe un schimb de opinii.

Şi dacă vom reuşi să facem acest proiect, cu oameni din zonă, PSD va deveni principalul partid politic din vestul României. Am încredere că se poate face acest lucru printr-o schimbare de paradigmă şi mai ales coerenţă în raport cu realităţile locale.

Conform analizei realizate de mepranking.eu, Victor Negrescu este cel mai activ eurodeputat român în funcţie de numărul de interpelări, moţiuni, rapoarte, opinii, discursuri şi declaraţii.

Tânărul social-democrat este membru în board-ul de conducere al reţelei eurodeputaţilor sub 40 de ani (EU40), coiniţiatorul Delegaţiei Transilvaniei, Crişanei, Banatului şi Maramureşului, alături de eurodeputatul Pavel Emilian, şi coordonator al campaniei „România cere Schengen!”.

Negrescu este şi preşedintele PES Activists Romania, organizaţie ce reuneşte peste 8000 de membri. În acest an, Victor Negrescu a lansat alături de mai mulţi tineri şi intelectuali de stânga un nou proiect – Fundaţia Stânga Democratică.