Europa

articolul anterior articolul urmator

Viktor Orbán a ales Estul (V). Relaţia dintre Ungaria şi Ucraina, prin prisma intereselor sino-ruse

17
26 Mar 2022 08:45:28
LARICS

Cu ocazia alegerilor parlamentare din 3 aprilie 2022, importante nu doar pentru Ungaria, dar şi pentru România şi Uniunea Europeană, LARICS a început un serial amplu, întins pe mai mult episoade, despre realităţile politice şi strategice din ţara vecină.

Vom încerca să desluşim evoluţiile recente din Ungaria, cu accentul pe personajele principale şi echipa din jurul acestora. În acest număr vom prezenta dosarul relaţiei dintre Budapesta şi Kiev, filtrată de relaţiile speciale ale regimului Orban cu Rusia şi China. Prima parte a acestui serial poate fi cititi aici, a doua parte aici, a treia aici, a patra aici. Versiunea în limba engleză a acestui episod poate fi citită AICI, iar versiunea în limba maghiară AICI. (LARICS).

Observatori atenţi ai politicii Ungariei, de sorginte ungară, au etichetat această ţară drept „o ţară tip feribot” (rătăcită între două ţărmuri - Est-Vest/ Endre Ady ”Ismeretlen Korvin-kódex ”) (aici şi aici).

Încă din 2014, experţii în politică externă au semnalat că Orbán Viktor a decis să încheie un acord cu Vladimir Putin, care i-a consolidat Ungariei locul în sfera economică a Rusiei. În plus, aceştia au atenţionat că împrumutul consistent pe care Putin l-a pus la dispoziţie pentru extinderea centralei nucleare din Paks ar putea fi folosit de Rusia ca pârghie împotriva Ungariei, la nevoie.

Cu toate acestea, deşi ”feribotul lui Orbán” a ancorat în portul Rusiei, acesta primeşte bani şi de la Bruxelles.

Totodată, media ungare au relatat că, în timpul crizei ucrainene (2014), Orbán a menţinut un low profile, respectiv a efectuat o vizită cu elicopterul la graniţa ucraineano-ungară, la Záhony, asigurându-se că evenimentul este promovat corespunzător de media proguvernamentale, a analizat rapid câteva documente, a contemplat teritoriul de la graniţa ucraineană, a mers la un spital unde erau îngrijiţi răniţi şi i-a încurajat pe poliţiştii grăniceri pentru activitatea lor. Toate acestea au fost diseminate pe reţeaua de socializare Facebook, în timp ce presa de stat servilă a adoptat o atitudine pro-rusă numind manifestanţii de la Kiev „terorişti”, toate informaţiile având drept sursă ”Russia Today”.

În context, Gordon Bajnai, fost premier al Ungariei, a declarat (13.03.2014) cu amărăciune că, dacă guvernul Orbán continuă să meargă în aceeaşi direcţie Ungaria ar putea deveni cel mai vestic stat succesor al Uniunii Sovietice: ”Dacă actualul guvern al Fidesz rămâne după alegerile din 06.04.2014, Ungaria va deveni un stat succesor al statului, Orbánistan, cu Felcsút drept capitală”.

Gordon Bajnai, la acea vreme preşedintele Alianţei Co-PM, a numit decizia luată în privinţa problematicii Paks 2 drept cel mai grav simbol al eşecului guvernului Orbán, care reprezintă un împrumut guvernamental rusesc în valoare de 3.000 de miliarde de forinţi şi a provocat cel mai mare prejudiciu independenţei Ungariei din ultimii 25 de ani (aici şi aici).

Astăzi, lucrurile sunt clare. După cum bine s-a observat, în condiţiile războiului din Ucraina, „Ungaria îşi vede prăbuşindu-se, astfel, visul de peste 40 de ani (încă din anii `80) de a-şi dubla capacitatea centralei de la Paks şi de a deveni hub-ul energetic al Estului Uniunii Europene. Tot ce-au construit ungurii cu ruşii timp de 40 de ani s-a prăbuşit în dimineaţa zilei de 24 februarie”.

E clar că, lipsită de dolari şi de euro, „Rusia nu va mai acorda niciun credit Ungariei, iar ROSATOM nu va mai fi primită să construiască centrale în Uniunea Europeană. Budapesta este silită să caute un alt constructor pentru cele două noi reactoare de la Paks sau să renunţe la întreg proiectul. Ba mai rămâne şi cu 320 de milioane de euro datorie către Moscova (a tras deja primii bani din creditul de 10 miliarde de euro)”.

Viktor Orban a pariat pe un cal mort.

  1. Punctul de trecere a frontierei Záhony - Čop/Ciop, din perspectivă regională şi minoritarăLocaţie

Záhony este un oraş în judeţul Szabolcs-Szatmár-Bereg, situat în nord-estul Ungariei, la  graniţa cu Ucraina (Ucraina Subcarpatică, Ujgorod - capitala), pe malul sudic al râului Tisa, în nordul Marii Câmpii Ungare/Nagy Alföld, are o populaţie de 4.353 de locuitori/2011 şi este înfrăţit cu oraşele: Ciop/ Ucraina, Čierna/ Slovacia, Ware şi Hertfordshire/Anglia. Primarul localităţii este László Helmeczi şi a candidat ca independent.

  • Contrabandă şi corupţie în floare la graniţa ucraineano-ungară: spre un „drum al armelor de contrabandă”?

grupuri de contrabandă care concurează între ele.

În vremuir de război, lucrurile se complică enorm. Trebuie să evidenţiem şi să subliniem că, în contextul actualului război din Ucraina, există un risc foarte crescut de trafic de armament, muniţii şi substanţe explozive.

Atenţie la acest posibil drum al armelor de contrabandă!Finanţare ungară în Ucraina Subcarpatică

În vestul Ucrainei trăiesc aproximativ 150.000 de maghiari, în principal în Ucraina Subcarpatică/Transcarpatia/Kárpátalja/Zakarpattia Oblast. Problema maghiară a căpătat o dimensiune politică în ultimii ani, unii maghiari de acolo s-au opus reglementărilor guvernamentale privind utilizarea limbii ucrainene, în special în educaţie. Serviciul Naţional de Securitate al Ucrainei/SBU a demarat cercetări, recent (2019-2021), în cadrul organizaţiilor culturale maghiare, căutând indicii ale unei mişcări separatiste.

Conform programului de investigaţii Investigation Support Scheme, al Investigative  Journalism for Europe/ IJ4EU, guvernul Orbán a crescut semnificativ finanţarea pentru comunităţile maghiare de peste graniţă, nu numai în Ucraina, ci şi în Slovacia, România, Croaţia, Serbia şi Slovenia.

  1. Suveranismul lui Orban este... chinez! Proiectul Záhony - iniţiativă guvernamentală ungurească în slujba unui proiect controlat de Beijing

La 11.12.2009, surse guvernamentale dedicate achiziţiilor publice anunţau demararea proiectului Záhony, sub titlul ”Poarta de intrare între Europa şi Asia - Záhony: portul continental”, menţionând că Guvernul ungar şi UE dezvoltă regiunea Záhony de-a lungul graniţei de est, printr- o investiţie în valoare de peste 37,5 miliarde de forinţi. Scopul acestui program complex de dezvoltare economică era de a stimula comerţul cu mărfuri între Asia şi Europa şi de a crea un mediu economic atractiv pentru investitori din întreaga regiune. Regiunea dispune de una dintre cele mai mari capacităţi de transbordare feroviară de-a lungul graniţei de est a UE.

În data de 15.10.2021, pe site-ul Guvernului ungar s-a anunţat că unul dintre obiectivele guvernamentale este acela ca Ungaria să aibă cea mai dezvoltată infrastructură de transport din regiune şi să profite la maximum de poziţia sa geografică.

În comunicatul guvernamental au fost inserate declaraţiile lui Levente Magyar (secretar de stat responsabil cu relaţia cu Parlamentul, din cadrul Ministerului ungar al Afacerilor Externe şi al Comerţului Exterior), oferite la deschiderea conferinţei Asociaţiei Centrelor de Servicii Logistice din Ungaria/ Magyarországi Logisztikai Szolgáltató Központok Szövetségének/MLSZKSZ, potrivit cărora situaţia economică a ţării este bună, economia a crescut cu 18% în trimestrul doi al anului 2021, datorită şi jucătorilor logistici şi în curând va începe construcţia nodului de autostradă Záhony. Oficialul ungar a subliniat că este oportun să se construiască uriaşa capacitate logistică din Záhony, întrucât această dezvoltare are o semnificaţie geopolitică, respectiv ”repune Záhony pe harta lumii”, conectând Europa şi marele Orient Îndepărtat. În context, s-a mai menţionat că unul dintre principalele obiective ale Ungariei ar fi de a putea livra în Europa de Vest mărfuri din Est, prin Ungaria, care sosesc în porturile greceşti (aici şi aici).

De fapt, e vorba de un singur port, Pireu (sau Piraeus), care, astăzi, nu mai e grecesc decât cu numele, el fiind de facto chinezesc. Şi atunci, dacă există control chinez asupra portului Pireu, cine deţine controlul efectiv asupra investiţiei din Zahony? Singura raţiune de a exista a acestui centru zonal este pentru mărfurile chinezeşti. Ce se întâmplă dacă fluxul de marfă este oprit la un moment dat, din nu-importă-care motive? Controlează Orban sau guvernul său, în realitate, această investiţie străină?! Deci, ideea este că proiectul Zahony este absolut dependent de fluxul de marfă de la chinezi, deci adânceşte depdendenţa Ungariei de China.

De asemenea, linia ferată de mare viteză, care este în stadiu de proiect va trece prin ţările Grupului de la Visegrád/V4 (Polonia, Ungaria, Republica Cehă, Slovacia) şi va deschide noi perspective în transportul feroviar.

În prezent, Grupul Visegrad tinde să se transforme într-un V 2+2, din cauza  divergenţelor tot mai mari dintre Polonia - Ungaria şi Slovacia - Republica Cehă. Această posibilă separare a fost evidenţiată (04.01.2022) de către ministrul ceh al afacerilor UE, Mikuláš Bek: „Ungaria şi Polonia se află în prezent într-o dispută serioasă cu restul UE, în timp ce Cehia şi Slovacia nu au această abordare”, a declarat noul ministru pentru cotidianul ceh Hospodářské Noviny. Atât pentru Varşovia, cât şi pentru Budapesta, cooperarea Visegrad a servit ca un instrument diplomatic important într-un moment în care cele două capitale sunt din ce în ce mai izolate. Concluzia analiştilor de profil este că liderii din cele patru ţări participă adesea la întâlniri la nivel înalt împreună şi folosesc formatul Vişegrad pentru a încerca să proiecteze mai multă influenţă în dezbaterile politice ale UE decât ar face-o singuri. Totuşi această alianţă pare în prezent fărâmiţată (aici şi aici).

Proiectul ”The Development of the Railway Infrastructure in the Region of Zahony” a beneficiat de un buget total de 88.832.400 euro, Fondul de coeziune al UE contribuind cu 75.507.500 euro pentru perioada 2007-2013.

  • Consorţiu sino-ungar

În cadrul programului Central European Logistics and Industrial Zone/CELIZ, pe data de 23.06.2020, sub conducerea MÁV-REC Kft., a fost înfiinţat un consorţiu denumit Záhony Logistics and Industrial Zone, din care fac parte firma ungară Záhony Port Zrt. şi firma chineză CECZ Central European Ltd  (înfiinţată în 2006, obiect de activitate: manipularea mărfurilor).

Scopul consorţiului este de a pregăti şi implementa un nod feroviar inovator de logistică şi transport de marfă, ca parte a iniţiativei ”Belt and Road/”O centură, un drum” a Guvernului chinez.

Proiectul presupune dezvoltarea tehnologică şi industrială, care va avea un impact semnificativ asupra traficului feroviar de marfă între UE şi China şi, de asemenea, asupra cooperării economice chinezo-ungare.

La 10 iulie 2020, în prezenţa ambasadorului Chinei în Ungaria, Duan Jielong,  secretarul de stat din cadrul Ministerului Inovaţiei şi Tehnologiei, László György, a prezentat acordul de sponsorizare a consorţiului Záhony Logistics and Industrial Zone reprezentat de MÁV-REC Kft. În cadrul evenimentului, Róbert Homolya, director general al MÁV Ltd. şi László Horváth, director general al LAC Holding, au detaliat scopul acestui consorţiu.

Potrivit comunicatelor oficiale, cooperarea bilaterală dintre guvernele Ungariei şi Chinei este, în prezent, la cote optime, iar ambele ţări au îndeplinit obiective în scopul aprofundării iniţiativei „One Belt One Road”, care oferă şi un cadru pentru promovarea programului Central European Logistics and Industrial Zone/CELIZ.

CELIZ îşi propune să modernizeze infrastructura feroviară din Ungaria de Est şi este susţinut atât de Guvernul ungar, cât şi de Guvernul chinez. Centrul de Promovare Centura şi Drumul al Comisiei Naţionale de Dezvoltare a Chinei l-a adăugat pe lista sa de „proiecte de cooperare prioritare”.

China Railway Signal & Communication Co.Ltd./CRSC va contribui la implementarea proiectului CELIZ în domeniul echipamentelor feroviare, iar MÁV-REC Kft. va derula cercetări pentru a identifica ce alte  oportunităţi există în regiune.

articolul „From Budapest to Belgrade: a railway line increases Chinese influence în the Balkans”, Ungariei îi va lua 979 de ani să plătească datoria – partea Ungariei este de 2 miliarde Euro, iar cea a Serbiei de 1,8 miliarde. Ungaria finanţează costul a 85% din proiect printr-un împrumut luat de la... chinezi. Costurile acestui împrumut nu sunt cunoscute întrucât contractul a fost secretizat în 2020 pentru o perioadă de 10 ani cu posibilitatea de prelungire...

 

  • Suveranitatea lui Orbán este şi... rusească! Záhony – terminal intermodal austriaco-ruso-ungar pentru mărfuri chinezeşti, sub oblăduire rusă

În decembrie 2021, a fost semnat un acord de asociere comună privind transportul feroviar de marfă între China şi Europa, prin care Záhony Logistics and Industrial Belt îşi va începe activitatea privind servicii de transport feroviar de marfă între China şi Europa.

Reprezentanţi ai companiei ungare CER Cargo Holding SE, compania feroviară RZDL Europe Kft. (înfiinţată în 2021, Budapesta, obiect de activitate: transport feroviar de marfă, filială a companiei ruse RZD Logistics/RZDL) şi filiala ungară a grupului austriac Austrian Rail Cargo Group - Rail Cargo Hungaria Zrt. au semnat (14.12.2021) la Budapesta o scrisoare de intenţie pentru a înfiinţa o companie mixtă specializată în transportul feroviar de marfă între China şi Europa.

Să subliniem, în treacăt, că respectiva Companie feroviară RZDL Europe Kft., raliată la aceast proiect, este, în fapt, filiala companiei ruse RZD Logistics, la rândul ei subsidiară a Russian Railways / Căile Ferate Ruse. Întrebare retorică pe care trebuie să o punem şi în acest caz este: Cum se împacă şi cum se va împăca asocierea Rusiei cu Ungaria în contextul sancţiunilor internaţionale? Şi o altă întrebare: În contextul existenţei unei dependenţe energetice masive a Ungariei de Federaţia Rusă, acum se încurajează şi dependenţa Ungariei faţă de Rusia în transportului feroviar?! Toate acestea sub oblăduirea regimului – suveranist, cum altfel? – a lui Viktor Orbán!...

La ceremonia de semnare din 14.12.2021, ministrul ungar al Finanţelor Varga Mihály, a subliniat că înfiinţarea nodului feroviar şi de transport de marfă Záhony este de importanţă strategică nu doar pentru Ungaria, ci şi pentru Europa, deoarece va lega ţările din Est de UE. Odată cu dezvoltarea căii ferate Budapesta-Belgrad şi a centrul logistic din Záhony, rolul Ungariei va deveni decisiv în gestionarea comerţului Est-Vest, a mai declarat oficialul ungar.

Documentul a fost semnat de: Laszlo Horvath - preşedintele Consiliului de administraţie al CER Cargo Holding SE (Ungaria), Clemens Foerst- director general al Rail Cargo Group (Austria) şi Dmitri Murev – director general al JSC RZD Logistics (subsidiară a JSC Căile Ferate Ruse).

Potrivit ministrului Varga Mihály, exporturile maghiare către China au crescut cu 24%, în 2020, faţă de 2019, în timp ce importurile au crescut cu 26%. Investiţiile totale chineze în Ungaria au depăşit 5 miliarde de dolari, iar companiile chineze care operează în Ungaria beneficiază de circa 16.000 de angajaţi. Totodată, el a subliniat că cel mai important partener al Ungariei în Asia este Kazahstanul, unde exporturile, în 2020, au fost cu 58% mai mari decât cu un an înainte.

Ministrul Inovării şi Tehnologiei, László Palkovics, a declarat că dezvoltarea căilor ferate va constitui o prioritate în următorii ani: ”Cerinţele pe linie climatică, de asemenea, din ce în ce mai importante pentru domeniul transportului, iar cerinţele privind emisiile nu pot fi îndeplinite fără o reţea feroviară care funcţionează bine. Pe lângă infrastructură, materialul rulant trebuie îmbunătăţit şi este necesară cooperarea pentru a asigura un transport extrem de eficient”.

Într-un comunicat, reprezentanţii CER Cargo Holding au anunţat că pregătirile administrative şi operaţionale pentru înfiinţarea companiei mixte din scrisoarea de intenţie sunt deja în desfăşurare şi se aşteaptă ca această companie să-şi înceapă operaţiunile în prima jumătate a anului 2022. Compania se va concentra în principal pe transportul feroviar de mărfuri chinezeşti importate în Europa şi pe mărfurile de export către pieţele din Asia şi Orientul Îndepărtat.

La ceremonia de semnare a acestui document, alături de Varga Mihály, au mai participat: Vladimir Tokarev, ministrul adjunct al Transporturilor, din  Federaţia Rusă, Sergey Pavlov, director general adjunct al JSC Russian Railways şi Palkovics László, ministrul Inovaţiei şi Tehnologiei, din Ungaria. Aceştia au fost de părere că în contextul unei creşteri durabile a comerţului dintre China şi Europa, înfiinţarea unei astfel de companii mixte va crea un serviciu de tranzit feroviar de marfă competitiv şi de încredere pentru clienţii din China, ţările CSI şi UE.

Potrivit reprezentanţilor companiei ruse RDZL, această companie mixtă va furniza servicii de logistică privind expedierea/coordonarea transporturilor de mărfuri din provinciile chineze, prin Rusia şi Ungaria, către ţările din Europa de Sud, ţările din Balcani şi invers.

holdingului Russian Railways/Căile Ferate ale Rusiei privind crearea societăţii mixte cu parteneri unguri şi austrieci este coordonată de Ministerului Transporturilor al Rusiei şi reprezintă unul dintre elementele strategiei de afaceri externe a holdingului Russian Railways.

Palkovics László, comisarul guvernamental pentru Zona de Dezvoltare Economică a Ungariei de Nord-Est, a menţionat: „Ungaria poate deveni centrul de transport de marfă, de logistică şi distribuţie al Europei Centrale, conform planurilor noastre, dacă beneficiază cât mai mult posibil de comerţul dintre Europa şi Asia. Datorită capabilităţilor crescute pentru transporturi feroviare de la Záhony, dinspre China către continent, merită să se creeze o rută de transport în interiorul ţării, către zona Győr-Sopron, ocolind capitala.”

Încă un pariu al regimului Orbán pe un cal mort! Să nu uităm că Russian Railways se află, de la finele lunii februarie, pe lista de sancţiuni adoptate atât de UE, cât şi de SUA!

  • Primul tren de legătură între China şi Ungaria a început să fie operat de Rail Cargo Group în martie 2020

Mărfurile din China către Europa Centrală şi de Sud-Est sunt transportate în principal pe mare prin portul Pireu şi prin porturile Adriatice.

Transportul lansat de Rail Cargo Grup pe ruta Jinan – Budapesta, creează o alternativă atractivă, pe calea ferată ecologică, totul cu un timp de tranzit de 12 - 14 zile.

Trenul porneşte direct din Jinan, capitala provinciei Shandong, până la terminalul RCG BILK (Budapesta), prin Mongolia şi staţia de transbordare Záhony-Eperjeske de la graniţa Ucraina-Ungaria. Acesta nu este doar unul dintre nodurile importante TransNET, ci şi un hub central pentru transportul convenţional şi intermodal către şi dinspre Europa Centrală şi de Sud-Est.


Pe site-ul oficial al companiei ungare MÁV-REC Kft. s-a anunţat (28.11.2021) că al 100 - lea tren de containere, operat de Rail Cargo Operator, indică faptul că proiectul CELIZ se află în grija experţilor şi se mişcă în direcţia corectă (aici şi aici).

  • Investiţiile logistice şi industriale pentru dezvoltarea regiunii Záhony

Guvernul ungar a alocat de la bugetul de stat suma netă de 3.997.950.000 de forinţi (10,669,227.04 euro), necesara  fazei pregătitoare conform următorului program:

  • 2.498.975.000 forinţi (6,668,950.75 euro) - în 2020;
  • 1.498.975.000 forinţi (4,000,276.29 euro) - în 2021.

În cadrul proiectului, vor fi realizate investiţii în infrastructură, tehnologie şi dezvoltare industrială în zona de captare a Záhony, cu participarea actorilor ungari şi chinezi.

Investiţiile se vor concentra pe două domenii principale:

  • dezvoltarea zonei de transbordare a căii ferate Záhony de-a lungul graniţei;
  • dezvoltarea industrial-tehnologică pe teritoriul Ungariei de Est, prin realizarea unui un parc industrial modern care să ofere o construcţie favorabilă activităţilor de producţie ale companiilor stabilite în China.

Obiectivele activităţilor de dezvoltare a regiunii Záhony:

  • modernizarea şi extinderea reţelei de căi ferate;
  • digitizarea şi dezvoltarea unui sistem IT unificat;
  • punerea în funcţiune a locomotivelor de manevră echipate cu telecomandă modernă, care sunt capabile chiar să funcţioneze electric (hibrid) în interiorul halei;
  • punerea în funcţiune a echipamentelor de încărcare şi descărcare extrem de automatizate;
  • dezvoltarea unei infrastructuri ţintite capabile să gestioneze nevoile de transbordare a containerelor la mai multe niveluri;
  • înfiinţarea unui centru educaţional modern capabil să transfere cunoştinţe moderne;
  • construirea unei căi ferate de testare autonome.

 

László Horváth, preşedinte şi director general al companiei ungare LAC Holding Zrt., a declarat că dezvoltarea acestei regiuni va fi implementată printr-o colaborare între LAC Holding Zrt. (înfiinţată în 1996, Budapesta, obiect de activitate: activitati de contabilitate şi audit; consultanţă fiscală), MÁV-REC Kft. şi o companie parteneră chineză. László Horváth a estimat (2020) valoarea investiţiei totale la aproximativ 100 de miliarde de forinţi (266,867,445.53 euro) , iar 30 de companii s-au interesat deja de parcul industrial care se construieşte în zonă.

(va urma)

Articol de C. Ioana, absolventă a Masterului de Studii de securitate a Universităţii din Bucureşti şi expert LARICS pe problematica maghiară.

Adauga Comentariu

Pentru a comenta, alege una din optiunile de mai jos

Varianta 1

Autentificare cu contul adevarul.ro
Creeare cont

Varianta 2

Autentificare cu contul de Facebook
Logare cu pseudonim

17 Comentarii

Sapientia ludus
26.03.2022, 09:19:30

Observatori atenţi ai politicii Ungariei, de sorginte ungară, au etichetat această ţară drept „o ţară tip feribot” (rătăcită între două ţărmuri - Est-Vest/ Endre Ady ”Ismeretlen Korvin-kódex ”) (aici şi aici) Deci citezi o poezie scrisă acum111 ani ! Bravo cioanosecuristolarfacistă!

-3 (5 voturi)
Păcală
26.03.2022, 09:21:49

Viktor Orbán a ales interesele ungurilor si a Ungariei si nu interesele stráine tárii!

-10 (14 voturi)
Vanatorul/dc
26.03.2022, 09:25:06

Ungurii..? Niste oportunisti pupatori de dosuri inca de cand au aterizat in Europa venind din stepele Asiei..! Nu stiu sa supravetuiasca decăt pupand dosuri..! Au pupat dosurile catolicilor cand s-au crestinat (altfel zburau inapoi in stepele Asiei), apoi pe ale austriecilor pe timpul tembelului imperiu austro-ungar, apoi dosurile sovieticilor lui Lenin pe timpul cand halitorii de gulaș erau condusi de bolsevicul Bela Kun, apoi pe cele ale nazistilor germani pe timpul lui Hitler si Horty, iar acum, sub conducerea lui Viktor Orban pupa dosurile rusilor lui Putin..! Nu stiu sa traiasca demni, pe propriile picioare..! Trebuie sa se ”agațe” mereu de cineva, ca sa supravetuiasca..!

-29 (35 voturi)
Sapientia ludus
26.03.2022, 09:39:11

Brezovics Laszlo președintele KMKSZ a trebuit să părăsească humanul Ukraina fiindcă isa a rs casa iar sediul KMKSZ a fost incendiat de către pașnicii ucrainieni un fel de garda de fier extra ca și vlahii din valea Uzului.

0 (4 voturi)
Sapientia ludus
26.03.2022, 09:40:46

În istorie au mai fost ioaene ca matale i se spunea Iohana cretina.

-1 (3 voturi)

Vezi toate comentariile (17)

Modifică Setările