Wirecard, scandalul financiar demn de un roman de spionaj. Directorul de operaţiuni, de negăsit în prezent, este suspectat de legături cu GRU

Prăbuşirea procesatorului de plăţi Wirecard, care a zguduit Bursa de la Frankfurt, alunecă pe tărâmul spionajului. Omul din centrul acestui scandal, un austriac fugar, este suspectat de legături cu diverse servicii secrete.

Jan Marsalek, fostul director de operaţiuni al Wirecard, companie cu un birou şi în România, are legături cu diverse servicii secrete, în special cu GRU, agenţia de informaţii a Statului Major Rus. Căutat de justiţia germană pentru fraudă şi falsificare a bilanţului, el este în prezent de negăsit. Urmele sale se pierd în Filipine.

Scandalul financiar Wirecard a început la 18 iunie, când procesatorul de plăţi german, care are parteneriate cu Visa, Mastercard şi JCB International, a anunţat că nu găseşte 1,9 miliarde de euro incluşi în bilanţ, confirmând astfel bănuieli mai vechi în acest sens. A doua zi, directorul general Markus Braun şi-a dat demisia, după care a fost arestat, fiind acuzat de fraudă. Ulterior, el a fost eliberat pe cauţiune, în timp ce Wirecard şi-a cerut insolvenţa. În schimb, directorul de operaţiuni Jan Marsalek era dat dispărut. Acum este acuzat că a realizat tranzacţii fictive care au supraîndatorat compania înainte de a-şi sterge urmele. Un mandat de arestare a fost emis pe numele său în Germania, care a cunoscut unul dintre cele mai mari cutremure bursiere din istoria sa pe fondul prăbuşirii acţiunilor şi obligaţiunilor Wirecard.

Între timp, Marsalek, în vârstă de 40 de ani, a devenit un subiect de presă, iar dezvăluirile arată un personaj care naviga prin ape tulburi. Ultimele informaţii transformă acest scandal într-un caz demn de roman de spionaj.

„Financial Times” (FT) scrie că Jan Marsalek s-a lăudat în diverse ocazii că are conexiuni la servicii secrete importante. Potrivit „Die Presse”, un cotidian din Austria, el a colaborat cu serviciul de informaţii al ţării sale (BVT), legătura datând încă de la începuturile Wirecard, în 1999-2000. În ciuda colaborării cu BVT, Marsalek nu se ferea să transmită date confidenţiale către Partidul Libertătii din Austria (FPÖ). Omul său de legătură din FPÖ era un vechi prieten al lui Johann Gudenus, un apropiat al fostului lider al acestui partid de extrema dreaptă, Heinz-Christian Strache. Gudenus şi Strache şi-au sfârşit carierele politice în mod ruşinos, prin scandalul Ibiza, declanşat după apariţia unui filmuleţ în care acesta din urmă căuta bani de la ruşi şi îi promitea unei aşa-numite nepoate a unui oligarh de la Moscova contracte guvernamentale în schimbul sprijinului financiar pentru partidul său.

Otrava rusă

În 2018, Jan Marsalek a vrut să-şi impresioneze contactele comerciale de la Londra cu un document secret despre noviciok, otrava folosită împotriva fostului agent dublu Serghei Skripal în primăvara aceluiaşi an în sudul Angliei, dezvăluie FT.

Jan Marsalek FOTO chiangraitimes.com

Acest document, provenit de la Organizaţia pentru Interzicerea Armelor Chimice (OIAC), conţinea formula substanţei utilizate împotriva lui Skripal, fost agent GRU şi colaborator MI6.

Surse intervievate de FT s-au arătat intrigate de asocierea lui Marsalek cu indivizi din conducerea GRU, căruia Londra îi impută atacul chimic din sudul Angliei. 

În acelaşi an, Marsalek prezenta în somptuosul său domiciliu din München, situat lângă Consulatul rus, un proiect de recrutare, sub pretext umanitar, a 15.000 de soldaţi pentru Libia, ţară în care Moscova şi-a văzut mereu de propriile interese prin intermediul GRU. Rusia a trimis între timp mercenari în această ţară din nordul Africii afectată de război.

Aceste legături obscure pot explica ascensiunea nefirească şi rapidă a lui Jan Marsalek în cadrul Wirecard. El a intrat la conducerea Wirecard în 2010, la doar 30 de ani şi fără să deţină o diplomă de studii superioare. În shimb, era dotat cu carismă, remarcă cotidianul german „Süddeutsche Zeitung”. Aceste contacte l-au ajutat cel mai probabil să dispară, ultimele sale urme pierzându-se în Filipine. O anchetă a fost deschisă în această ţară din Asia pentru emiterea de documente false pe numele lui Marsalek.

În ceea ce priveşte viaţa sa privată, „Frankfurter Allgemeine Zeitung”  scrie despre petreceri luxoase organizate la Kitzbühel şi Moscova, care aveau ca decor „femei goale, şampanie şi pachete mari de bani”.