Ce a învăţat NATO din Ucraina

Exerciţii NATO în Marea Neagră FOTO Bogdan Chesaru / Inquam Photos

Totul s-a schimbat şi nimic nu mai este fixat în piatră. Cu un an în urmă, Rusia anexa Crimeea. Astăzi, avioane militare ruseşti intră în spaţiului aerian al NATO, iar trupe americane şi Humvee-uri mărşăluiesc prin statele baltice şi Europa Centrală. Ce lecţii are NATO de învăţat la un an dupa anexarea Crimeei?

Nu este încă un nou Război Rece, dar conflictul sau cel puţin tensiunile profunde sunt vizibile. Doctrina militară rusă vede ameninţări majore din partea NATO, în timp ce preşedintele Vladimir Putin acuză Vestul de tentative de destabilizare a ţării sale. 

„Adevărul este că ceea face NATO este un răspuns la acţiunile agresive ale Rusiei pe care le-am văzut în Ucraina”, a declarat Jens Stoltenberg, Secretarul General al NATO pentru Vocea Americii.

„Dar răspundem într-un mod defensiv şi proporţional, în acord cu toate obligaţiile noastre internaţionale.” 

Aşadar ce a câştigat Rusia în Ucraina? Şi ce a învăţat NATO la un an dupa anexarea Crimeei?

„Lecţiile pentru NATO sunt foarte clare. Alianta a înţeles că securitatea în Europa nu este prestabilită. Întregul context geopolitic a fost răsturnat. NATO îşi dă seama treptat că nu este pregătită pentru o criză de acest tip”, spune John R. Deni, profesor de studii de securitate la Strategic Studies Institute, U.S. Army War College.

John R. Deni a fost timp de 8 ani consilier politic pentru comandanţii americani din Europa. El crede, de asemenea, referindu-se la misiunea Alianţei în Afganistan, că NATO s-a dedicat mai bine de un deceniu pregătindu-şi forţele militare pentru combaterea terorismului şi operaţiuni de stabilizare, în timp ce capacităţile sale destinate conflictului tradiţional s-au atrofiat.

„Alianţa înţelege că trebuie să-şi sporească gradul de pregătire pentru conflictele hibride, consolidându-şi capacitatea de manevră, iar pe acest fond avem iniţiative precum Readiness Action Plan, vârful de lance (VJTF) sau exerciţiul extins cu mare vizibilate programat pentru 2015”, spune expertul american.

Alianţa a avut un răspuns echilibrat în faţa acţiunilor Rusiei, crede Sean Kay, profesor în Departamentul de Politică şi Guvernare, Universitatea Ohio Wesleyan. „Alianţa a avut grijă să nu muşte din momeala lui Putin, supra-reacţionând prin escaladare militară – precum înarmarea Ucrainei şi supra-desfăşurări de forţe în Europa de Est. Dar în acelaşi timp, NATO a adoptat măsuri simbolice foarte importante pentru a-i reasigura pe membrii noi."
 

„NATO a răspuns adecvat“

Pe de altă parte, acţiunile lui Putin generează dileme clasice pentru NATO. Articolul 5 arată perfect pe hârtie, dar care este standardul pentru utilizarea lui?

„Desigur, există în prezent întrebări existenţiale în legătură cu cât de pregătite sunt statele membre să rişte cu adevărat un război cu o putere nucleară pentru statele baltice“, explică Kay. 

„Dar asta nu este o nouă provocare politică şi strategică pentru Alianţă, şi având în vedere nivelul ameninţării, răspunsul a fost calibrat în mod corespunzător, mai ales pentru că puterea alianţei stă în capacitatea sa de a ajunge la consens – o eventuală ruptură prin supra-desfăşurări în ţările baltice sau înarmarea Ucrainei, ar face doar jocul lui Putin. NATO a răspuns adecvat.“

Citiţi opiniile experţilor şi întregul articol aici.

Andrej Matišák este Deputy Head of Foreign Desk la ziarul Pravda, Slovacia.