Cupa Mondială din Qatar 2022. Cec în alb pentru abuzurile asupra muncitorilor migranţi

Autorităţile din Qatar, stat ce va organiza Cupa Mondială de Fotbal din anul 2022, au elaborat un ghid al standardelor minimale privind condiţiile de muncă, în contextul în care, numărul acuzaţiilor de încălcare a drepturilor muncitorilor străini de către companiile qatareze a crescut îngrijorător.

Subiectul a luat amploare în momentul în care cotidianul britanic The Guardian a publicat anul trecut un reportaj despre numeroasele abuzuri suferite de muncitorii străini, angajaţi de companii din Qatar, pentru a lucra la construcţia infrastructurii necesare organizării Cupei Mondiale de Fotbal din anul 2022.

Valul de muncitori, majoritatea provenind din state din sudul şi sud-estul Asiei, a crescut semnificativ din momentul în care micul, dar foarte bogatul stat din Golf, a fost ales să organizeze acest eveniment sportiv de amploare. Este pentru prima dată când un stat din  regiune va organiza un astfel de eveniment, iar construcţia unei infrastructuri de acest nivel necesită un număr foarte mare de muncitori, de care Qatarul nu dispune.

Pentru că nevoia de forţă de muncă ieftină este foarte ridicată,  numeroşi muncitori din statele sărace sud-asiatice, au semnat contracte de muncă foarte ambigue, care ulterior s-au dovedit a fi cecuri în alb pentru abuzuri grave şi încălcări ale drepturilor omului.

De asemenea, un raport realizat de Amnesty International a scos la iveală abuzurile privind condiţiile inumane şi foarte periculoase în care muncitorii străini erau obligati să lucreze şi să locuiască, neputând părăsi Qatarul, întrucât paşapoartele şi alte acte de identitate le erau deţinute în mod ilegal de căre angajatorii qatarezi. În acelaşi timp, muncitorii nu erau remuneraţi la nivelul salarial înscris în contractele de muncă semnate iniţial, de multe ori aceştia chiar neprimindu-şi salariile pentru munca prestată timp de luni întregi.

Deşi dovezi ale acestor abuzuri au fost prezentate autorităţilor din Qatar, nici guvernul, dar nici instituţiile judiciare nu au acţionat în sensul sancţionării şi prevenirii acestora.

Pentru că nu îşi permit ca un eveniment de o asemenea amploare să fie asociat cu astfel de încălcări ale drepturilor omului, reprezentanţii Federaţiei Internaţionale de Fotbal, FIFA World Cup, s-au întâlnit cu liderii guvernului de la Doha, în încercarea de a soluţiona această problemă care a atras atenţia nu doar a mass-mediei, dar şi a organismelor internaţionale ce au pus presiune pe aceştia.

Liderii FIFA au fost asiguraţi de către guvernul qatarez că aceste acţiuni vor înceta, iar companiile de construcţii vor fi monitorizate în vederea respectării legii internaţionale a muncii şi a drepturilor omului.

Demersurile în acest sens au condus la elaborarea unui ghid privind standardele minime ale condiţiilor de muncă, igienă şi cazare, ce vor fi impuse companiilor de construcţii qatareze, pentru a se evita pe viitor abuzurile întreprinse  până la acest moment.

Organizaţia Internaţionala a Muncii urmează să monitorizeze şi să evalueze modul în care noile standarde impuse vor fi respectate.

Din păcate însă, aşa cum reprezentanţi ai Amnesty International au declarat, aceste standarde se vor aplica doar companiilor implicate în construcţia de stadioane şi baze sportive, şi nu şi  celor ce vor construi infrastructura de transport sau cea aferentă serviciilor de cazare. 

Subiectul va fi discutat joi şi în Parlamentul European, în cadrul unei dezbateri mai ample asupra condiţiilor muncitorilor migranţi.

După cum ştim, Qatarul sau alte state din Golf, dezvoltate în mod spectaculos în ultimii ani, nu sunt singurele în care abuzuri de acest tip au loc. Numeroase corporaţii internaţionale au fost acuzate de încălcări ale drepturilor omului în statele ce le pun la dispoziţie forţă de muncă foarte ieftină. Aceste abuzuri se înscriu într-un  spectru mai larg al încălcării drepturilor omului, în aşa numita sclavie modernă, extinsă în acelaşi sens cu extinderea nivelului globalizării economice.

Începutul anilor 2000 a reprezentat demararea unor campanii globale împotriva modului în care corporaţiile internaţionale pun la dispoziţia angajatilor din statele sub-dezvoltate sau în curs de dezvoltare, condiţii inumane de muncă (prin sweatshops) pentru a-şi creşte profiturile. Practicile de munca abuzive  s-au mai diminuat, iar unele dintre aceste corporaţii au inceput să prezinte rapoarte ale condiiţilor de muncă oferite şi să încerce o spălare a imaginii prin implicarea în programe de responsabilitate socială, însa nivelul abuzurilor este încă foarte ridicat, iar un cadru legislativ  internaţional solid în acest sens, nu funcţionează.

Autor: Sorina Zainea

A absolvit Facultatea de Istorie - secţia Relaţii Internaţionale din cadrul Universitaţii Bucuresti, iar în prezent urmează Masterul Roads to Democracy al Universităţii Siegen din Germania şi colaborează ca intern cu FP România.