Enciclopedia FP a celor care au cam schimbat „lumea aşa cum o cunoaştem”. Şi ce schimbă diaspora în România

Cei 100 de „Gânditori Globali” pe care redacţia de la Washington îi selectează anual din puzderia de ştiri şi dezbateri politice şi economice, fapte ştiinţifice şi culturale ori acţiuni civice care ne trec, sau nu, pe sub ochi în fiecare zi modelează timpul inclusiv pentru România. (Altul este însă subiectul acestei ediţii române.)

Notă editorială la ediţia FP România nr. 43 (dec 2014 - ian 2015)

Peste „agitatorii” de la începutul listei, „care au aruncat în aer lumea aşa cum o cunoşteam”, puteţi trece rapid – lumea ar fi fost mai bună fără ei. Dincolo de Cecenia şi Georgia, Vladimir Putin are acum pe conştiinţă mii de morţi şi sute de mii de refugiaţi în estul Ucrainei – acesta este „destinul Rusiei”, pe care îl revendică preşedintele?

În legătură cu „Putinii şi Baghadii lumii”, care răstoarnă ordinea geopolitică, să reţinem epitaful de lucru pe care FP îl pune, ca în mai fiecare ediţie, puterii americane aflate în declin & renaştere: „Dezordinea globală a noului secol este deopotrivă însoţită şi stimulată de o degenerare internă profundă a Statelor Unite. (…) Statele Unite nu se mai află în poziţia de a-si impune voinţa prin afirmarea şi demonstrarea valorilor sale. Zilele acelea, mereu problematice, au apus. Însă ideile liberale, care au adus libertate, securitate şi speranţă pentru milioane de oameni de pretudineni în secolul trecut, rămân esenţiale şi în cel pe care îl trăim acum. America le poate promova cel mai bine dacă restaurează sănătatea propriei sale democraţii.” – George Packer, despre naşterea unui nou secol. Adăugaţi ce spune, în ultimele două pagini, şi CEO FP Group despre prostirea deştepţilor Americii. Să ne raliem, atunci, celor care cer partenerului strategic nr. 1 al României să-şi reformeze sistemul politic…

Dar mai curând pentru altceva merită să răsfoiţi selecţia FP. Pentru acele multe zeci de caractere, minţi şi talente care onorează specia umană. De Anul Nou închinăm un pahar şi pentru, între ceilalţi, Hassan Rouhani, Aydan Özguz, Jose Mujica, Thomas Piketty, Tetiana Ciornovol, luptătoarele din Kurdistan, Houcine Abassi, Thuli Mandosela, Akira Miyawaki, John Kovac, Sonja Heikkila, Jennifer Lewis, Arye Kohavi, Elizabeth Holmes, Biram Dah Abeid, Hanna Hopko, Beernard Kinvi, Patrick Nainangue, Elena Ferrante, Roberto Trotta, Maryan Mirzakhani, Josephine Finda Sellu, John Rother, Michael Sofia, Sangeeta Bhatia, Jason Decaires Taylor, Hong Sung-dam, Shigeru Ban, Kiran Mazumdar-Shaw – veţi înţelege de ce parcurgând lista.

Să remarcăm că anul acesta se află acolo şi un nume românesc: „Sergiu-Radu Pop, un student al arhitectei Zaha Hadid, câştigătoare a Premiului Pritzker, a conceput o clădire elegantă, care s-ar înălţa perfect din topografia continentului (Antarctica – n.n.) şi ar include spaţii atât pentru cercetare, cât şi pentru turism.” De urmărit.  

Altul este însă subiectul acestei ediţii române. După ce am adunat nominalizări de-a lungul întregului an 2014, în această perioadă sintetizăm o nouă listă FP România cu „peste 100 de nume care mişcă ţara în bine cu puterea ideilor sau a faptelor”. Personajul colectiv al anului românesc ar fi cei care au stat la cozi să voteze în străinătate, în pofida vitregiilor naturii şi ale politicii, plus cei care au manifestat în ţară pentru libertatea votului în diaspora.

Simbioza celor două Românii este de data recentă – câţiva tineri profesionişti români din străinătate o analizează în dosarul „Diaspora contează”. Aflaţi de acolo cât de interesaţi sunt românii din diaspora de mersul treburilor în ţara – cu care menţin o relaţie strânsă, chiar cu gândul repatrierii. Aflaţi şi despre influenţa pe care cei plecaţi la muncă ori la studii o au, chiar şi în absenţa fizică, asupra apropiaţilor de-acasă.

Şi unii, şi alţii vrem „o ţară ca afară” – dar cine s-o mai facă aşa? Cumva, au plecat foarte mulţi dintre cei mai capabili să impună în România schimbarea necesară saltului de modernizare şi dezvoltare; pentru multe ne lipseşte masa critică. În această ediţie menţionăm însă o strategie de repatriere a valorilor profesionale din diaspora; în ediţia viitoare vom discuta câteva posibilităţi prin care această diasporă profesională poate lucra pentru ţară şi din străinătate. Ne-a rămas, totuşi, o întrebare, la care vom zăbovi şi online, sub hashtagul #diasporacontează: Este posibilă o mişcare civică, sau chiar politică, bazată pe această nou-descoperită relaţie strânsă dintre diaspora şi ţară?

De subliniat, din această ediţie

• Gen. Phillip M. Breedlove, comandantul NATO: „Suntem foarte preocupaţi de militarizarea Crimeei. Capabilităţile care se instalează acum în Crimeea vor afecta întreaga zonă a Mării Negre. Rachetele de croazieră pentru apărarea zonelor de coastă, rachetele sol-aer şi celelalte capabilităţi vor putea să exercite o influenţă militară asupra Mării Negre.”
• Iulian Fota, ex-consilier prezidenţial: „Preşedintele Klaus Iohannis va trebui să fie în primul rând un preşedinte de război şi comandant al Armatei. Deţinând preşedinţia CSAT, va trebui să-l folosească drept un instrument eficient de creştere a capabilităţilor de apărare armată a ţării, scoţând Armata din actualul dublu impas în care se află: bugetar şi de organizare.”