Stare de urgenţă în Thailanda. Cum s-a ajuns aici şi ce poate urma?

0
0
Publicat:
Ultima actualizare:
Proteste în Thailanda FOTO Reuters
Proteste în Thailanda FOTO Reuters

După ce de mai bine de nouă zile protestatarii continuă să blocheaze zone semnificative din capitala thailandeză, iar numărul violenţelor creşte, prim-ministrul Yingluck Shinawatra a declarat că va impune începând de azi, 22 ianuarie, pentru o perioadă de 60 de zile, starea de urgenţă în Bangkok şi în zonele limitrofe.

Thailanda se confruntă în aceste zile cu unul dintre cele mai semnificative valuri de proteste din ultimii ani, desfăşurate în mod constant începând cu luna noimebrie, fapt ce a condus la deciderea de către guvernul de la Bangkok de impunere a stării de urgenţă în capitala thailandeză.

Guvernul a motivat necesitatea stării de urgenţă în condiţiile în care protestatarii au blocat accesul în mai multe clădiri ministeriale şi bănci, iar violenţele soldate cu răniţi şi morţi au escaladat îngrijorător.

Protestatarii şi opoziţia politică acuză guvernul de nelegitimitate şi ameninţă în continuare cu boicotarea alegerilor parlamentare din februarie, acuzând actualul prim-ministru că recurge la cumpărarea voturilor populaţiei rurale utilizând în mod fraudulos fondurile publice pentru a-şi menţine popularitatea.

Aceştia consideră impunerea stării de urgenţă necesară doar în condiţiile în care ar exista o situaţie de urgenţă creată de acţiunile şi violenţele produse de protestatari, fapt respins cu fermitate.

Tot azi, pe fondul anunţării acestei decizii guvernamentale, liderul grupării pro-guvernamentale Cămăşile Roşii, Kwanchai Praipana, a fost rănit după ce a fost împuşcat de două ori într-un raid desfăşurat în privincia nord-estică, Udon Thani.

Valul de proteste s-ar putea generaliza şi extinde dincolo de zona Bangkok, odată cu apropierea datei stabilite pentru organizarea alegerilor parlamentare. Se preconizează de asemenea şi că o parte a populaţiei rurale, cu precădere cea a fermierilor, care a susţinut-o până în prezent pe Shinawatra, s-ar putea alătura protestatarilor, în contextul în care statul nu îşi va plăti datoriile către aceştia.

Cum s-a ajuns aici? Contextul politic thailandez

Thailanda a experimentat numeroase procese de democratizare, începând cu anul 1932, momentul căderii monarhiei absolutiste thailandeze. În cele peste opt decenii care s-au scurs de atunci, statul thailandez a fost scena pe care diferiţi lideri şi-au pus în practică jocul politic aflat de cele mai multe ori în tabăra autocraţiilor sau guvernărilor militare. Populaţia thailandeză şi-a cerut însă, în anumite momente cheie, dreptul de a-şi decide viitorul politic, pe care l-a conturat cu elemente democratice, dar căruia nu a reuşit să ii dea o formă stabilă, ţinând cont de contextul şi valorile sud-est asiatice.

Drumul parcurs de Thailanda către o guvernare democratică a căpătat însă consistenţă după momentul protestelor populare violente din anul 1992 (Bloody May), generate de lovitura de stat militară din anul 1991.

Constituţia Regatului Thailandez promulgată în anul 1997 reprezintă unul dintre cei mai importanţi paşi făcuţi de Thailanda spre democratizare. Loviturile de stat nu s-au oprit însă atunci, anul 2006 fiind momentul în care fostul prim-ministru, Thaksin Shinawatra, fondatorul partidului populist, Thai Rak Thay, dar şi fondatorul celei mai mari companii de telefonie mobilă din Thailanda, a fost înlăturat de la putere.

Thaksin Shinawatra se află începând cu anul 2008 în exil auto-impus în afara ţării (Dubai), fiind acuzat de abuz de putere şi corupţie. Gruparea sa politică a fost scoasă în afara legii în anul 2007 de Curtea Constituţională thailandeză pentru încălcarea legii electorale.

Partidul a reaparut pe scena politică din Thailanda, sub alte forme şi denumiri, cea mai recentă fiind aceea a partidului Pheu Thay, condus de actualul prim-ministru, Yingluck Shinawatra, sora fostului premier Thaksin Shinawatra, care a câştigat alegerile generale din anul 2011.

Yingluck Shinawatra este prima femeie prim-ministru a statului thailandez, o bine-cunoscută şi de succes femeie de afaceri, ce a deţinut poziţii de conducere în companiile fondate de fratele său.

Protestele anti-guvernamentale

Scânteia care a declanşat protestele majore începute în luna noimebrie a anului trecut a fost reprezentată de aprobarea în Camera Deputaţilor a unui proiect de lege care ar fi putut permite amnistierea persoanelor cărora li s-au adus acuzaţii de ordin politic în perioada agitată dintre anii 2004-2010. Legea amnistierii a fost însă respinsă de cea de-a doua Camera a Parlametului, pe fondul declanşării protestelor.

Protestatarii, care reprezintă în cea mai mare parte clasa de mijloc urbană thailandeză, conduşi de liderul democrat al opoziţiei, Suthep Thaugsuban, au acuzat atunci că proiectul de lege urmărea ştergerea acuzaţiilor de corupţie şi aducerea înapoi pe scena politică a fostului prim-ministru Thaksin Shinawatra, care contestă învinuirile care i se aduc, ca fiind motivate politic.

În luna decembrie a anului trecut, după ce toţi membrii opoziţiei din Parlamentul thailandez au demisionat, prim-ministrul Yingluck Shinawatra a recurs la dizolvarea Parlamentului şi a propus organizarea de noi alegeri parlamentare în data de 2 februarie, 2014, refuzând să îşi dea demisia, ca urmare a cererilor opoziţiei thailandeze şi a protestatarilor.

Aceştia din urmă nu doresc organizarea de noi alegeri parlamentare ameninţând cu boicotarea lor, dorind în schimb formarea unui consiliu neales al poporului, care să înlocuiască actualul guvern şi care să aleagă noii lideri politici thailandezi.

Protestatarii considera că organizarea de alegeri parlamentare nu ar schimba cu nimic starea politică în care se află statul thailandez, întrucât partidul lui Shinawatra ar câştiga din nou alegerile pe fondul suportului masiv pe care îl are din partea populaţiei rurale thailandeze, majoritară, ca urmare a politicilor populiste nejustificate începute de fostul premier Taksin Shinawatra şi continuate de sora sa, Yingluck Shinawatra.

Criticii politicilor implementate de familia Shinawatra acuză totodată stadiul defectuos al democraţiei thailandeze şi economia precară, în contextul creşterii gradului de corupţiei la nivel înalt şi a nepotismului promovate de aceasta.

În acelaşi timp însă, economia de “teflon”, cum a fost numită economia thailandeză, ca urmare a faptului că nu se lăsa afectată de numeroasele şi constantele proteste violente ale populaţiei, începe să simtă urmările.

Deşi numărul turiştilor încă nu a început să scadă semnificativ (până la mijlocul lunii ianuarie protestele au fost paşnice), cea de-a doua economie a spaţiului sud-est asiatic după cea a Indoneziei îşi vede afectate investiţiile străine, infrastructura şi transporturile, în condiţiile în care nu se observă nicio îmbunătăţire în ceea ce priveşte stabilizarea scenei politice, iar protestele se anunţă tot mai violente.

Începând cu luna noiembrie a anului trecut, 9 persoane au fost ucise, iar în urmă cu câteva zile, cel puţin 28 de persoane au fost rănite ca urmare a două explozii desfăşurate în zonele din Bangkok, unde au loc protestele.

Impunerea stării de urgenţă în Bangkok

După ce mai bine de nouă zile protestatarii continuă să blocheaze zone semnificative din capitala thailandeză, iar numărul violenţelor creşte, prim-ministrul Yingluck Shinawatra a declarat că va impune începând de azi, 22 ianuarie, pentru o perioadă de 60 de zile, starea de urgenţă în Bangkok şi în zonele limitrofe.

Conform Constituţiei, impunerea stării de urgenţă acordă guvernului dreptul de a reţine suspecţi fără a mai fi nevoie de aducerea de dovezi incriminatorii, cenzurarea mass-mediei, interzicerea adunărilor politice publice care numără mai mult de 5 persoane sau limitarea accesului persoanelor în diferite zone ale capitalei sau în provinciile alăturate. De asemenea, primul-ministru a anunţat că nu armata, aşa cum s-a întâmplat în trecut, ci poliţia se va ocupa de implementarea stării de urgenţă şi menţinerea securităţii, subliniid faptul că a cerut poliţiei să nu recurgă la violenţe împotriva protestatarilor şi să respecte normele internaţionale.

Guvernul a motivat necesitatea stării de urgenţă în condiţiile în care protestatarii au blocat accesul în mai multe clădiri ministeriale şi bănci, iar violenţele soldate cu răniţi şi morţi au escaladat îngrijorător.

Şeful armatei thailandeze a declarat însă, că armata nu doreşte atragerea populaţiei într-un conflict, dar dacă situaţia va conduce la generalizarea violeb'elor, armata va interveni.

Totodată, decretul de impunere a sării de urgenţă menţine data de 2 februarie ca dată a alegerilor parlamentare.


Autor: Sorina Zainea

A absolvit Facultatea de Istorie - secţia Relaţii Internaţionale din cadrul Universitaţii Bucuresti, iar în prezent urmează Masterul Roads to Democracy al Universităţii Siegen din Germania şi colaborează ca intern cu FP România.

Opinii


Ultimele știri
Cele mai citite