FP Romania

articolul anterior articolul urmator

Generalul Knud Bartels: NATO este gata să îi apere pe toţi aliaţii împotriva oricărei ameninţări

29
10 May 2015 16:12:44
Defence Matters
Generalul Knud Bartels, Presedintele Comitetului Militar al NATO FOTO AP
Generalul Knud Bartels, Presedintele Comitetului Militar al NATO FOTO AP

Războiul din Ucraina a schimbat datele securităţii europene. Pentru a-i proteja pe aliaţi, NATO a impulsionat cooperarea cu Ucraina şi a decis adoptarea de noi măsuri defensive. Ele includ şi "vârful de lance" al NATO, o nouă forţă de reacţie rapidă. Dar sunt costurile sale justificate?  Generalul Knud Bartels, preşedintele Comitetului Militar al NATO explică măsurile Alianţei în faţa Rusiei.

Interviu realizat de Eleni Panayiotou.

La summitul din Ţara Galilor, liderii alianţei au adoptat un Plan de acţiune pentru creşterea capacităţilor operaţionale (Readiness Action Plan sau RAP). Cum consolidează acesta securitatea Europei? Şi care sunt diferenţele dintre noua forţă de reacţie rapidă (“vârful de lance” sau Spearhead Force) şi mai vechea Forţă de Răspuns a  NATO (NRF)?

Alianţa este obişnuită cu jocul pe termen lung. Şi unul dintre cele mai mari atuuri ale noastre este capacitatea de a ne adapta. NATO s-a adaptat întotdeauna schimbărilor apărute în mediul de securitate. În timpul Războiului Rece, provocarea a fost clară şi în mare măsură previzibilă. NATO a descurajat eventuale atacuri şi a mentinut naţiunile în siguranţă, fără a trage un foc de armă. Apoi pentru următorii 25 de ani, NATO s-a concentrat pe ameninţări din afara zonei sale tradiţionale. Împreună cu alţi parteneri am mers să luptam în afara frontierelor noastre pentru a gestiona crize care ar fi putut să ne ameninţe teritoriilor.

Astăzi NATO trece din nou prin schimbări fundamentale. Astăzi, nu mai avem luxul de a alege între apărare colectivă şi managementul crizelor, trebuie să le derulăm pe amândouă în acelaşi timp. Acum, pe fondul noului context European, NATO se va adapta din nou.

Nu mai avem luxul de a alege între apărare colectivă şi managementul crizelor, trebuie să le derulăm pe amândouă în acelaşi timp.

Planul de acţiune pentru creşterea capacităţilor operaţionale (RAP) sporeşte securitatea euro-atlantică, prin mai multe măsuri. Răspunde provocărilor generate din Est, precum şi a celor care vin din Sud. Cu cei doi piloni principali, măsurile de asigurare şi măsurile de adaptare, NATO a arătat că este gata să răspundă rapid şi ferm noilor provocări de securitate.

Măsurile de reasiguare care au fost lansate în mai 2014 includ o prezenţă continuă aeriană, terestră şi maritimă în partea de est a Alianţei, în regim de rotaţie, la care vor contribui toţi cei 28 de aliaţi. Practic, NATO a sporit numărul patrulelor de poliţie aeriană deasupra statelor baltice, au fost trimise avioane în Bulgaria, Polonia şi România pentru antrenament şi exerciţii, am trimis mai multe nave să patruleze în Marea Baltica, în Marea Neagră şi Mediterana, am desfăşurat trupe terestre în estul Aliantei pentru antrenament şi exerciţii, în regim de rotaţie. Totodată, am dispus efectuarea zboruri ale avioanelor AWACS pentru supravegherea teritoriilor aliaţilor estici.

Din perspectiva măsurilor de adaptare, ne aflăm în plină fază de consolidare a nivelului de pregătire operaţională şi regândire a dispozitivului NATO. În februarie, s-a decis dublarea efectivelor Forţei de Răspuns a NATO (NRF) de la 13.000 la 30.000 de militari şi aşa cum s-a anunţat la summitul din Ţara Galilor din 2014, dezvoltăm şi o forţă de reacţie rapidă de 5.000 de oameni - Very High Readiness Task Force (VJTF)- aşa numita Spearhead Force sau vârful de lance al NATO.

Primele sale elementele vor fi gata de intervenţie în 48 de ore, iar aceste forţe vor fi susţinute de foarţe aeriene, maritime şi forţe speciale. Acest lucru deja transmite un mesaj clar că NATO este pregatită şi capabilă să răspundă oricărei ameninţări potenţiale rapid şi eficient.

Pe lângă dublarea NRF, 6 aliaţi devin naţiuni-cadru pentru forţa de reacţie rapidă (vârful de lance). Franţa, Germania, Italia, Polonia, Spania şi Regatul Unit s-au oferit pentru a-şi asuma prin rotaţie acest rol.

Tot în februarie, NATO a decis instituirea imediată a 6 centre multinaţionale de comandă şi control în Bulgaria, Estonia, Letonia, Lituania, Polonia şi România. Rolul lor este acela de a face mai rapidă intervenţia, de a susţine planificarea, exerciţiile şi de a trimite un mesaj clar oricărui agresor ca un atac va fi întâmpinat de întreaga Alianţă.  

Forţa de Răspuns a NATO (NRF) a fost creată în 2003 ca forţă de intervenţie rapidă reunind elemente terestre, aeriene, maritime şi unităţi de forţe speciale. NRF este gândită să acopere o gamă largă de misiuni: capacitate imediată de răspuns în sfera apărării colective, înaintea celorlalte forţe; gestiune de crize şi operaţiuni de susţinere a păcii; operaţiuni de protejare a infrastructurii critice şi intervenţie în caz de dezastre. Pe de altă parte vârful de lance (Spearhead Force) este o forţă nouă care completează structura de ansamblu a NRF, întărind capacitatea de reacţie a NRF.

Este RAP cea mai potrivită opţiune din perspectiva costurilor? Şi cât este de compatibilă cu ideea din spatele smart defence (apărării inteligente)?

Costul forţei de reacţie rapidă se discută în prezent. Desigur orice creştere a gradului de pregătire operaţională presupune un cost, dar totul depinde de deciziile politice ale NATO şi de cele naţionale. De obicei este o combinaţie între finanţare comună, din bugetul NATO, plus fonduri oferite de naţiunile participante.

Dar trebuie să ne amintim că ne aflăm în faţa unui nou mediu de securitate şi tocmai de aceea în septembrie anul trecut, liderii aliaţi s-au angajat la summitul NATO din Ţara Galilor să cheltuie 2% din PIB pe apărare în următorul deceniu. Acest lucru nu se va întâmpla peste noapte, nu va fi uşor dar este important să cheltuim mai mult pe apărare şi mai ales pe forţele şi capabilităţile de care avem nevoie. Pentru a ne proteja societăţile şi modul de viaţă, trebuie să investim mai mult în aparare. Altfel costul insecurităţii va fi mult mai mare.

Pentru a ne proteja societăţile şi modul de viaţă, trebuie să investim mai mult în aparare.

Dacă ne uităm la ceea ce înseamnă iniţiativa Smart Defence - o formulă colectivă de colaborare şi punere în comun pentru a genera capabilităţile de apărare moderne de care Alianţa are nevoie, - atunci Planul de acţiune pentru creşterea capabilităţilor operaţionale (RAP) este în acord cu întreaga logică. Naţiunile vor creionarea unui pachet cuprinzător de măsuri pentru a răspunde schimbărilor din mediul de securitate din Europa şi din imediata sa apropiere. Aceste măsuri sunt defensive, proporţionale şi în deplină conformitate cu obligaţiile internaţionale ale NATO.

Dacă proiectarea “vârfului de lance” devine necesară, cine exercită controlul asupra sa şi cum va funcţiona?

Noua forţă de reacţie rapidă (VJTF) este parte integrantă din Forţa de Răspuns a NATO (NRF) care se află sub autoritatea Comandantului Suprem al Forţelor Aliate din Europa (SACEUR). Decizia deplasării sale aparţine Secretarului General al NATO şi membrilor Consiliului Nord-Atlantic la recomandarea Comitetului Militar al NATO.

Deplasarea vârfului de lance în estul Europei este facilitata de elementele de comandă, control şi de primire numite Unităţi de Integrare a Forţei NATO (NFIU). Iniţial, acestea vor fi create în Bulgaria, Estonia, Letonia, Lituania, Polonia şi România cu un staf asigurat prin rotaţie.  Unităţile de Integrare a Forţei NATO vor lucra împreună cu naţiunile gazdă pentru a identifica reţelele logistice, nodurile de transport şi infrastructura de sprijin necesară pentru ca forţele de reacţie rapidă ale Alianţei să fie proiectate în regiunea desemnată, cât mai repede cu putinţă. Unele dintre unităţile VJTF vor fi gata de intervenţie în două zile, urmând ca restul forţelor să vină în mai puţin de şapte zile.

Ce rol are noua forţă de reacţie rapidă în descurajarea războiului hibrid?

NATO este pregatită să îi apere pe toţi aliaţii împotriva oricărei ameninţări, fie de natură convenţionala fie hibridă. Alianţa pregăteşte, în acelaşi timp, o nouă strategie împotriva războiului hibrid care trebuie să fie gata până la summitul de la Varşovia din 2016. Se lucrează la aceasta. Acest lucru implică îmbunătăţirea capacităţii noastre de a culege informaţii precum şi accelerarea procesului de luare a deciziilor. Şi pe măsură ce războiul hibrid ne afectează economia şi spaţiul virtual, vrem să ne consolidăm coordonarea cu alte organizaţii, inclusiv UE.

Planul de acţiune pentru creşterea capacităţii operaţionale are un rol cheie în răspunsul NATO. Pentru a descuraja în mod eficient ameninţări difuze sau hibride trebuie să acţionăm cu promptitudine oricând şi oriunde este necesar. De aceea NATO este în curs de a avea forţele potrivite, la locul potrivit şi la momentul potrivit.

Ce poate Alianţa să facă împotriva ameninţării nucleare ruseşti?

La summitul NATO din Ţara Galilor, aliaţii au reafirmat ca Alianţa va păstra toată gama de capabilităţi necesare pentru a-şi apăra populaţiile. Descurajarea, bazată pe o combinaţie între capacităţi nucleare, convenţionale şi sisteme de apărare anti-rachetă, rămâne un element central în strategia de ansamblu. Desigur, circumstantele în care utilizarea armelor nucleare devine o posibilitate sunt extrem de limitate. Dar cât timp vor exista arme nucleare, NATO va rămâne o alianţă nucleară.

Cât timp vor exista arme nucleare, NATO va rămâne o alianţă nucleară.

Asistăm la o escaladare a exerciţiilor militare ale NATO. Ce speră NATO să obţină prin acestea?

În esenţa, scopul exerciţiilor este acela de a ne antrena forţele să răspundă intregului spectru de misiuni NATO, cu tot ceea implică ele, dându-ne în acelaşi timp oportunitatea de a învăţa şi perfecţiona.
Anul acesta, prin dezvoltarea forţei de reacţie rapidă (Spearhead Force) vom trece printr-o serie de exerciţii, probe şi evaluări.

Primul din această serie a avut loc în Germania (4-5 martie), implicând primul Corp germano-olandez, iar exerciţiile vor continua pe tot parcursul anului 2015 pentru a dezvolta, rafina şi implementa conceptul “vârfului de lance”.  Unul dintre cele mai mari exerciţii de anul acesta este Trident Juncture 15 care va fi organizat în toamna şi va reuni aproape 30.000 de oameni în Sudul Europei-în Spania, Italia şi Portugalia.

Ce poate face NATO pentru a ajuta Ucraina împotriva “omuleţilor verzi” ai Rusiei?

Ucraina nu este parte a NATO şi în consecinţă nu este acoperită de articolul 5 care implică faptul că dacă un membru al alianţei este atacat atunci se consideră un atac asupra tuturor statelor membre.

Totuşi, Ucraina este un foarte apropiat partener al NATO şi de aceea pe fondul acţiunilor Rusiei am luat imediat măsuri pentru a consolida cooperarea noastră cu Ucraina. Lucrăm la îmbunătăţirea capacităţii trupelor NATO şi a trupelor ucrainene de a opera împreună-prin mai multe exerciţii, mai multă cooperare, mai mult antrenament comun şi educaţie.

Totodată, am creat cinci fonduri pentru logistică; comandă, control şi comunicatii; apărare cibernetică; recalificarea foştilor soldaţi şi recuperarea soldaţilor răniţi. Acestea vor ajuta armata Ucrainei să devină mai modernă, mai transparentă şi mai eficientă. Finanţarea ajunge cam la 3 milioane de euro.

La Summit-ul din Ţara Galilor am convenit, de asemenea, că vom creşte în mod substanţial cooperarea ştiinţifică. Astfel fondurile de cooperare cu Ucraina în 2014 s-au dublat ajungând la 2,2 milioane de euro. Ucraina este acum cel mai important beneficiar al activităţilor ştiinţifice ale NATO. Acestea includ proiecte în domeniile apărării împotriva agenţilor chimici, biologici, nucleari, precum şi al securităţii energetice. Totodată, mulţi dintre Aliaţii NATO oferă spijin practic Ucrainei la nivel bilateral.



Interviul a fost publicat în original aici.

Eleni Panayiotou este coordonatorul proiectului Defence Matters şi News Editor la OnAlert.gr – Grecia.

Adauga Comentariu

Pentru a comenta, alege una din optiunile de mai jos

Varianta 1

Autentificare cu contul adevarul.ro
Creeare cont

Varianta 2

Autentificare cu contul de Facebook
Logare cu pseudonim

29 Comentarii

Sorin Barbul
10.05.2015, 18:18:57

Cine are urechi de auzit să audă! Și cine are minte să priceapă! (Evident, nu e cazul trolilor Kremlinului.)

-1 (7 voturi)
Anna Krasovski
10.05.2015, 18:49:32

,, fa-te frate si cu dracu pana te vezi cu sacii-n caruta ,,-am tradus cuvantarea tovarasului general.:D

-1 (3 voturi)
Gavrila
10.05.2015, 19:32:11

anuska, nu stiu zau daca-i tovaras cu voi, inca vreo doi, trei ca asta si ati dat de dracu...da' nu-i nici un bai, cum ati vandut Alaska pe citeva butoaie de samagon, puteti vinde toata rusia, astia o cumpara...cu voi cu tot.

+2 (6 voturi)
Tagetes
10.05.2015, 18:20:50

Pentru orice eventualitate s-au directionat bani si arme spre Kosovo...de cateva zile agenti albanezi kosovari, scoliti de cei care le-au pus independenta-n brate, creeaza conflicte la granita cu Macedonia, incalzesc locul...Daca se calmeaza treburile in Ucraina aprindem in Kosovo....Prin conflicte create artificial functioneaza industria imperialismului american si utilitatea fortelor NATO .

0 (8 voturi)
Goicea Niculae
10.05.2015, 18:44:32

Dacă NATO ar fi consecvent in politica strategica cu care se lauda, primul lucru ce ar trebui sa- l facă, ar fi sa bombardeze Kievul asa cum a bombardat Belgradul când fosta Yugoslaviae si-a masacrat o parte a populației ce-și dorea independența. In rest NATO se comporta ca un cățel care latră cu atat mai tare ca știe ca ursul își vede de treaba in pădure. In caz ca ursul se apropie de gard ,parca vad ca același cățel se ascunde in coteț si începe sa Chițăie ca un șoricel dând vina pe pisica.

0 (8 voturi)

Vezi toate comentariile (29)