Noua Constituţie nu rezolvă problemele Egiptului. Care sunt aşteptările?

0
0
Publicat:
Ultima actualizare:

Susţinută de 98,1% dintre votanţi, noua constituţie a Egiptului a scos la urne doar 38,6% din alegători, adică mai puţin de 50% cum speraseră autorităţile. În aşteptarea anunţului preşedintelui interimar în legătură cu alegerile prezidenţiale şi parlamentare, susţinătorii generalului Abdel Fattah el-Sisi au început campania de convingere a acestuia să intre în cursa electorală.

Pe 24 iunie 2012, Mohammed Morsi a câştigat alegerile prezidenţiale în Egipt, iar în luna decembrie 2012 a fost adoptată noua constituţie, cea care a fost înlocuită prin referendumul de la începutul acestui an. În data de 3 iulie 2013, Mohammed Morsi a fost îndepărtat din funcţia de preşedinte şi pus sub acuzare.

În zilele de 14 şi 15 ianuarie egiptenii au participat la un referendum pentru a vota noua constituţie propusă sub autoritatea comandantului militar  Abdel Fattah el-Sisi. Deoarece, rezultatul referendumului este important pentru viitorul politic al acestuia din urmă, susţinătorii săi şi–au dat silinţa să convingă alegătorii să iasă la vot în număr cât mai mare şi bineînţeles să voteze „da”, cu scopul de a obţine rezultate mai bune faţă de constituţia propusă de preşedintelui Morsi (care a însumat 33% prezenţă şi 64% voturi de susţinere).

Votarea noii constituţii

Referendumul marchează un moment crucial pentru gruparea islamistă Fraţii Musulmani (FM). În urma „loviturii de stat” a armatei împotriva preşedintelui Morsi din iulie 2013, cel puţin 50 de susţinători ai grupării islamiste au fost omorâţi în confruntările dintre aceştia şi noii conducători ai Egiptului. Pe lângă folosirea armelor, autorităţile au fost acuzate că au deschis o campanie împotriva FM şi a Partidului Libertate şi Justiţie, de vreme ce numeroşi membri au fost arestaţi şi supuşi investigaţiilor, ba chiar posturile TV le–au fost închise. După atacul cu bombă din 24 decembrie din clădirea Ministerului de Interne din Mansoura, Delta Nilului, care a ucis 16 oameni inclusiv 8 ofiţeri de poliţie, FM au fost scoaşi în ilegalitate şi declaraţi un grup terorist, cu toate că autorităţile nu au putut aduce nicio dovadă în acest sens, iar atacul a fost revendicat  de gruparea extremistă Ansar Bait al-Maqdis. Pe lângă faptul că FM au fost scoşi în ilegalitate, actualul guvern a oprit finanţarea a  peste 1000 de organizaţii sociale acuzate că ar sprijini gruparea FM. Mai  mult, şi–a extins controlul asupra administraţiei a 87 de şcoli bănuite că ar avea legături cu FM şi asupra moscheilor şi predicilor din fiecare vineri. De asemenea, participanţii la proteste pot primi până la 5 ani de închisoare.

O altă curiozitate o reprezintă alianţa dintre generalul Abdulfattah al–Sisi şi concurenţii FM - mişcarea salafită - reprezentantă de partidul Nour care l–a susţinut pe Al–Sisi la îndepărtarea preşedintelui Mohammed Morsi. Mişcarea salafită Daawa Salafiya (Predicarea salafistă) care a creat partidul Nour, a făcut campanie pentru votarea noii constituţii, în care sharia a rămas principala sursă legislativă (ca pe vremea lui Hosni Mubarak), însă interpretarea îi revine tribunalului. Cu toate acestea, grupurile salafiste egiptene nu sunt omogene în susţinerea actualei autorităţi, din contră, cu exceptia partidului Nour, majoritatea celorlalţi au anunţat boicotarea referndumului. Chiar dacă, le–a fost interzis să protesteze sau să organizeze o campanie împotriva acestui referendum. Poziţia oficială a Fraţilor Musulmani a fost că vor încerca să boicoteze votul, să organizeze proteste şi să descurajeze populaţia să se prezinte la vot.

COMPARATIV, dacă în timpul votării constituţiei lui Morsi forţele non–islamiste s–au simţit excluse, şi de această dată istoria se repetă;  comisia de 50 de persoane care a scris noul text nu a inclus niciun reprezentant al FM. Cu toate acestea, noul document oferă mai multe drepturi cetăţenilor, pune accentul pe egalitatea dintre sexe şi asigură mai multă putere armatei, precum şi dreptul de a judeca cetăţenii pentru diferite crime contra armatei. De asemenea, noul document garantează autoritatea Consiliului Judiciar Suprem şi a Curţii Constituţionale Supreme care îşi pot alege procurorul general, şi respectiv preşedintele. De asemenea, Consiliul Suprem al Poliţiei va trebui să fie consultat în legătură cu legile referitoare la poliţie. În aceeaşi manieră, au fost menţinute unele puncte referitoare la partidele formate pe baze religioase care de această dată poate rezulta în dizolvarea Partidului Libertate şi Justiţie al FM. Cu toate acestea, faptul că partidul Nour a susţinut referendumul, dovedeşte că acest articol s–ar putea să nu fie pus în aplicare.

Egiptul şi Uniunea Europeană

Fostul preşedinte Morsi a fost acuzat de colaborare cu Hizbullah, Hamas şi Gărzile Revoluţionare Iraniene. Recent, procurorii egipteni au anunţat noi acuzaţii la adresa fostului preşedinte, precum trădare, colaborarea cu grupuri teroriste - pentru care riscă să fie contamnat la moarte. De asemenea, trei jurnalişti Al Jazeera sunt reţinuţi pentru suspiciune de acte teroriste din cauza presupuselor legături cu FM. Ba chiar, guvernul doreşte să aprobe legi mai restrictive faţă de ONG-uri care oferă fonduri asociaţiilor pentru drepturile omului, ceea ce dovedeşte tendinţa naţionalistă a autorităţilor şi lipsa de  influenţă a puterilor liberale.

La o primă privire, situaţia în Egipt nu se îndreaptă spre „mai bine” în ciuda acestui pas „democratic”, votarea noii contituţii. Temerea organizaţiilor internaţionale este că încercând să eradicheze mişcarea islamistă, actualul guvern nu face decât să reorienteze susţinătorii FM către grupurile jihadiste. Aceştia din urmă au încă suportul egiptenilor, motiv pentru care devine limpede că tensiunile dintre susţinătorii lor şi Abdel Fattah el-Sisi se vor adânci. Chiar dacă până acum Înaltul Reprezentant al UE, Catherine Ashton,  a evitat să condamne armata pentru răsturnarea puterii, în ultimele sale declaraţii a subliniat importanţa reconcilierii dintre cele două grupuri opozante. Îngrijorările observatorilor situaţiei din Egipt sunt legate de faptul că actualele puteri -  armata, sistemul justiţiar şi serviciile secrete sunt moştenite de la vechiul regim şi că cel mai probabil câştigătorul alegerilor prezidenţiale va fi o persoană cu legături faţă de vechiul regim.

Instabilitatea internă a Egiptului îi oferă UE puţine mijloace de influenţă asupra dezvoltării sale politice, iar grupurile politice care ar fi dornice să primească sfaturi de la UE nu joacă un rol major în deciziile care se iau în aceste momente. Mai multe, ultimele decizii contra FM dovedesc că autorităţile egiptene îşi urmează propria agendă fără a lua în considerare părerile occidentale. Stabilitatea viitoare a Egiptului va depinde, probabil, de rolul pe care FM îl va juca, dacă va rămâne în opoziţie sau dacă va ajunge la o întelegere cu actualele autorităţi.

Rezultatele votului

Noua constituţie a fost susţinută de 98,1% dintre votanţi, doar 38,6% dintre egipteni au mers la urne, (aproximativ 20 de milioane), adică mai puţin de 50% cum speraseră autorităţile. Cu toate acestea, constituţia din 2014 a însumat mai multe voturi decât cea propusă în 2012 şi 2011. Momentan, preşedintele interimar trebuie să decidă dacă se vor ţine mai întâi alegeri prezindeţiale sau parlamentare, cu toate că, în luna decembrie acesta a anunţat că se va vota mai întâi preşedintele; acest pas ce ar putea declanşa o perioadă de dominare prezidenţială, deoarece şeful statului îşi va alege candidaţii în funcţie de preferinţe. Chiar dacă generalului Abdel Fattah el-Sisi nu şi–a anunţat candidatura, susţinătorii acestuia au început deja campania prin care vor să–l convingă să-şi ducă la sfârşit „faptele bune” şi să intre în cursa electorală.

24.01.2014

Autor: Anca Munteanu

A absolvit Facultatea de Limbi şi Literaturi Străine, secţia Arabă - Engleză, Universitatea Bucureşti şi masterul în cadrul aceluiaşi departament. Apoi, a urmat cel de - al doilea master în Maroc la Universitatea Muhammad V, Agdal din Rabat. Momentan este doctorandă la Facultatea de Ştiinţe Politice, Universitatea Bucureşti şi colaborează ca intern cu FP Romania.

Opinii


Ultimele știri
Cele mai citite