Parlamentul – o instituţie relevantă pentru problemele secolului XXI

Parlamentul britanic împlineşte pe 20 ianuarie 750 de ani. Sursa foto: Wikipedia

Încă de la apariţia lucrării Spiritul Legilor a lui Montesquieu, în 1746, care a consacrat teoria separaţiei puterilor în stat, baza constituţiilor moderne, parlamentele au jucat un rol decisiv în viaţa statelor naţionale. Fiind, în multe locuri (statele democratice, mai ales), cea mai importantă dintre cele trei puteri, parlamentul este principalul organ de reprezentare al cetăţenilor la conducerea statului.

În multe ţări o instituţie cu tradiţie (în Islanda, de exemplu, parlamentul are o istorie de peste 1000 de ani), în alte ţări o instituţie nouă (Parlamentul din Sudanul de Sud există doar din 2011, ca şi ţara, de altfel), întrupând speranţele pentru democraţie şi libertate ale naţiunii, legislativul este locul unde se poartă dezbaterile şi unde se iau multe din deciziile importante pentru viitorul unui stat.

Însă, ca orice instituţie, parlamentele trebuie să se adapteze vremurilor. Societatea contemporană, mai ales în ultimii ani, poate fi caracterizată printr-un singur cuvânt: schimbare; de graniţe, de oameni, de obiceiuri, chiar şi de pericole. Adunările legislative trebuie să fie pregătite pentru a face faţă acestor noi circumstanţe. Parlamente puternice asigură o mai bună supraveghere a ramurii executive, a implementării legilor, în genere, anchetarea eficientă şi identificarea unor soluţii pentru problemele arzătoare ale societăţii, dar şi îndeplinirea cu succes a funcţiei clasice a adunărilor de acest gen: legiferarea.

Pentru a răspunde nevoii de îmbunătăţire permanente a parlamentelor naţionale, Programul Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare (PNUD, cunoscut mai bine după denumirea din limba engleză, United Nations Development Programme – UNDP) a lansat, în anul 2010, portalul electronic AGORA pentru dezvoltare parlamentară, un website conţinând informaţii relevante pentru funcţionarea şi îmbunăţirea legislativului. Acesta se adresează mai ales membrilor parlamentelor naţionale şi regionale (de ex., Parlamentul European, Arab sau African), dar şi personalului parlamentar, cercetătorilor şi studenţilor, dar şi celor care sunt pur şi simplu interesaţi să vadă cum funcţionează un parlament. 

Dezvoltarea cadrului legislativ şi elaborarea bunelor practici, funcţionarea instituţiei (secretariat, lucrul în plen, lucrul în comisii, votul, proceduri), standarde pentru parlamente democratic alese, transparenţă şi anticorupţie sunt câteva din temele asupra cărora AGORA oferă asistenţă şi informaţii. Pe lângă acestea, se găsesc şi informaţii relevante cu privire la ce pot parlamentele naţionale face cu privire la atingerea Millenium Development Goals (sau mai bine zis, ce mai pot face, pentru că acestea ajung la termen în 2015). Toate acestea iau forma unor manuale de bune practice, modele de legislaţie, ghiduri, acorduri-cadru, dar şi a altor tipuri de resurse (precum ştirile), aflate la un singur click distanţă, pentru a fi accesate de aceia care doresc să cunoască cum se desfăşoară activitatea instituţiilor de acest gen.

În 2013, ca răspuns la cererea mare de resurse educative, AGORA a lansat platforma sa de e-learning, cu un curs de debut ”Parlamente în Practică: Introducere”. Aceasta s-a bucurat de succes de la început, fiind o formă interactivă de învăţare care oferă informaţii de bază cu privire la instituţia parlamentară şi la rolul aleşilor.

De la debut şi până în prezent, platforme separate au fost create, pentru anumite subiecte specifice. Din iunie 2014, schimbările climatice se bucură de o atenţie specială din partea AGORA, portalul dedicat punând la dispoziţie resurse referitoare la cum pot parlamentele să se implice în lupta contra schimbărilor climatice şi combaterea efectelor acestora.

Finalmente, trebuie menţionat că AGORA permite interacţiuni cu cititorii săi, prin intermediul unui blog online unde oricine se înregistrează poate contribui la dezbaterea privind dezvoltarea parlamentară.

Parlamentul rămâne o instituţie extrem de relevantă. Recentele rezoluţii adoptate în parlamentele europene cu privire la recunoaşterea Palestinei şi valurile pe care acestea le-au produs în presă şi în societate, arată că adunările legislative încă mai au un cuvânt de spus în ce priveşte conducerea statului. Dar nu toate parlamentele beneficiază de aceeaşi greutate, unele fiind doar instituţii de faţadă. UNDP şi AGORA vor continua şi anul acesta să pună la dispoziţie resursele necesare pentru îmbunătăţirea activităţii în aceste locuri (şi nu numai; poate şi deputaţii şi senatorii de la Bucureşti ar trebui să arunce un ochi pe platformă) şi să facă lumea un loc în care oamenii se simt mai bine reprezentaţi de aleşii lor.

Material de Cosmin Octavian, intern la biroul UNDP Bruxelles şi colaborator FP România