FP Romania

articolul anterior articolul urmator

Romania Gateway - sau cum se pune în practică un proiect geo-strategic

1
2 Oct 2014 20:07:03
Autor: Petre Munteanu
Regiunea Constanţei şi a Deltei Dunării, văzută din spaţiu - mai precis, în momentul cuplării, în 2008, a navetei ruseşti Soyuz la Staţia Spaţială Internaţională. (Foto; AP/ NASA)
Regiunea Constanţei şi a Deltei Dunării, văzută din spaţiu - mai precis, în momentul cuplării, în 2008, a navetei ruseşti Soyuz la Staţia Spaţială Internaţională. (Foto; AP/ NASA)

Ce dezvoltare poate genera acasă o bună plasare a ţării pe Noul Drum al Mătăsii. Şi cum se pune în practică un proiect geo-economic. În 2-4 octombrie 2014, la ediţia din acest an a Bucharest Forum, vom avea şi ocazia unei prime prezentări şi analize a funcţionării programului. De Andrei Ţărnea

Articol din ediţia FP România nr. 41 (august/ septembrie 2014). 
 
Ţările nu sunt condamnate să aparţină unei ierarhii fixe şi predeterminate. Nicio condiţionare pre-existentă nu obligă România să rămână codaşă în materie de dezvoltare economică şi socială, respectiv competitivitate. Pentru România, o ţară relativ săracă şi suferind de un ecart de dezvoltare şi securitate socială şi economică faţă de ţări din Europa, apartenenţa la NATO şi UE a reprezentat cel mai important salt din perspectiva de dezvoltare de la crearea României Mari şi a statului român modern. Dar realitatea din ţară şi regiune indică extrem de clar că avem un proiect neterminat.
 
Etapa următoare va fi definită de succesul a două proiecte împletite: ieşirea României din periferia economică şi de dezvoltare a UE şi asigurarea unei securităţi durabile a populaţiei, identităţii şi valorilor româneşti într-un context în care competiţia globală pentru pieţe, resurse şi influenţă este în accelerare. România trebuie în acelaşi timp să se transforme şi să se dezvolte, în vreme ce întreaga regiune este într-o accentuată şi dinamică transformare.
 
Dacă multe dintre cheile pentru aceste două mari proiecte ţin de guvernanţă şi de competitiviate la nivel naţional, soluţiile sunt eminamente integrate şi colaborative. România va avea succes doar dacă reuşeşte această corelare susţinută între politici naţionale, cooperarea cu parteneri internaţionali şi agregare de interes strategic şi de investiţii externe. Pentru acestea răspunsul nu este doar în România. Dincolo de UE şi NATO, România trebuie să convingă jucători statali, industriali şi de investiţii că reprezintă o oportunitate şi un partener. Dincolo de buna guvernaţă economică, politici judicioase şi coerenţă de viziuni, execuţia multi-anuală şi adesea pentru mai multe cicluri electorale şi de guvernare a proiectelor strategice cere o metodologie precisă. România are o fereastră îngustă de oportunitate să adopte o politică agresivă în acest sens. “Romania Gateway” este un program public-privat care face parte din această abordare.
 
Fără să înlocuiască strategii şi perspective politice şi guvernamentale, viziuni corporatiste şi planuri de investiţii, Romania Gateway este un pachet de metode şi soluţii pentru accelerarea dezvoltării României în câteva domenii cheie. Simultan, o metodologie de rezolvat blocaje şi obstacole, şi o vitrină inteligentă pentru parteneri de investiţii în proiecte de finanţare a economiei, energie, infrastructură logistică şi de transport şi agro-industriale în România.
 
Asumarea de către Guvernul României, de comunitatea de afaceri din România, de reprezentanţi ai investitorilor străini, alături de Banca Mondială, BNR şi alţi parteneri a programului public-privat Romania Gateway este un moment major de transformare. Pentru România însemnă adoptarea unui nou model de concretizare a politicilor publice şi integrarea cu consecinţe foarte practice şi mecanisme ultra-profesioniste a dialogului public-privat. Pentru Institutul Aspen România, care a promovat conceptul Romania Gateway, lansarea proiectului reprezintă o confirmare a metodei şi comunităţii adunate în jurul proiectului – şi trecerea la o noua etapă: de la o instituţie non-guvernamentală reprezentativă, care animă importante dezbateri, non-partizane, inclusive şi profesioniste, la o instituţie capabilă nu doar să reunească contributori, ci şi să influenţeze performanţa politicilor publice.
 
Este însă nevoie de o clarificare. Dacă persistenţa şi profesionalismul abordărilor inclusive ale Institutului Aspen România şi ale partenerilor săi sunt un factor definitoriu pentru acest important succes de etapă, la fel de influente au fost evoluţii contextuale care au accentuat importanţa coerenţei politicilor publice ale României. Atât criza financiară cât şi dificultăţi reale în găsirea unor soluţii optime de politici şi guvernanţă mai ales economică au influenţat favorabil adoptarea unei propuneri care avea la rândul său merit. Testat în dezbateri cu mediul de afaceri şi cu partenerii internaţionali ai României, parte dintr-o cuprinzătoare logică regională şi aliniată unei perspective pe termen mediu pentru regiune a Occidentului, programul Romania Gateway răspunde unor priorităţi naţionale public-private.
 
Nu în ultimul rând, situaţia din regiune a influenţat modul în care România, partenerii şi aliaţii săi dar şi comunitatea de afaceri şi investitorii privesc chestiunile legate de performanţa economică, risc de ţară şi oportunităţi pe termen mediu şi lung. Situaţia din Ucraina vecină nu face decât să sublinieze cât de important şi dificil este procesul prin care România trebuie să devină o poartă a Europei pe Noul Drum al Mătăsii.
 
Conceptul Romania Gateway – România, poartă pentru Europa – a fost iniţiat de Aspen Institute România începând cu prima ediţie a Bucharest Forum, în 2012. În convergenţă cu programele de politici publice ale Institutului Aspen, această conversaţie a permis testarea unor concepte şi abordări care să aşeze credibil România ca jucător economic pe Noul Drum al Mătăsii. În ediţii succesive ale Bucharest Forum, dar şi în numeroase întâlniri ale diferitelor programe de politici publice ale Institutului Aspen, acestea au fost serios dezbătute. Membri ai Institutului dar şi alte organizaţii şi companii au produs materiale şi analize care au fost treptat încorporate în conceptul Romania Gateway. Companii ca PWC, Raiffeisen România, UniCredit, McKinsey România etc. au avut contribuţii semnificative, care, treptat, s-au concentrat într-un singur proiect unitar.
 
La ediţia din 2013 a Bucharest Forum au fost prezentate elemente concrete ale beneficiilor economice şi structurale care decurg din măsuri interne care să facă România capabilă să opereze ca un jucător important în comerţ, servicii logistice şi industriale, dar şi producţie în logica unui coridor economic între Europa şi Asia. Aceste idei şi perspective au găsit rezonanţă la importanţi parteneri strategici ai României. Îmbrăţişând din start o viziune bazată pe liber-schimb, dinamica de investiţii şi competitivitate, Romania Gateway a atras atenţia mediului de afaceri din România. Asumarea sa de către Guvernul României – anul acesta – ca proiect strategic şi program guvernamental multi-anual este însă un pas major în concretizarea acestor dezbateri şi analize.
 
Pentru Aspen România, instituţie sub egida căreia au avut loc multe dintre aceste dezbateri, este semnificativ că atât Guvernul României, cât şi mediul de afaceri românesc şi străin interesat de programul Romania Gateway investesc cu încredere o organizaţie românească. Alături de un număr de companii private care co-finanţează prima etapă şi contribuie cu un impresionat arsenal de expertiză, date şi specialişti, Aspen România intermediază programul pilot public-privat care fondează programul guvernamental Romania Gateway.
 
Având rolul de curea de transmisie pentru idei şi de a asigura transparenţa procesului, Aspen România este şi instrumentul prin care Guvernul României şi experţii din ministerele de linie implicate au acces direct la expertiză şi la resursele mediului privat, fără să implice cheltuieli bugetare. Lansarea Romania Gateway este semnificativă şi pentru încrederea mediului privat în potenţialul succesului economic şi de dezvoltare al României.
 
În puţine cuvinte, programul Romania Gateway aduce la aceeaşi masă de dialog principalii decidenţi din mediul public şi privat, atât în vederea identificării principalelor blocaje şi nevoi care încetinesc procesul de creştere economică, cât şi pentru stabilirea şi implementarea măsurilor prioritare. Este  vorba până la urmă de o accelerare fără precedent dar deplin transparentă a deciziilor care să aducă România în prima ligă a comerţului şi investiţiilor la nivel regional cu impact major asupra creşterii PIB şi dezvoltării regionale. Programul se concentrează pe utilizarea avantajelor geografiei (de exemplu, portul Constanţa şi Dunărea), a celor reprezentate de exploatarea resurselor minerale (de exemplu, gazele naturale din Marea Neagră), de interconectările energetice şi de infrastructura de transport, dar şi a experienţei şi succesului în domenii ca IT, construcţia de nave etc.
 
În prima etapă, programul este gândit ca unul public-privat concentrat pe componenta analitică. Este vorba despre un imens efort de strângere de date, analiză şi organizare de priorităţi realizat în comun de ministere competente şi experţi din mediul privat. În paralel sunt prevăzute soluţii concrete pentru probleme de finanţare şi investiţii în componentele de interconectare cerute de rolul României de poartă pe Noul Drum al Mătăsii. 
 
În plin proces de extindere a structurii de lucru şi definitivare a metodologiilor, Romania Gateway îşi propune că în următoarele 6 luni:
 
să definească un portofoliu de iniţiative şi măsuri-cheie, ce ulterior vor fi preluate în cadrul efortului de implementare a programului Gateway, finanţat instituţional şi din fonduri europene, începând cu ianuarie 2015; 
 
să identifice principalele blocaje instituţionale şi măsuri necesare pentru depăşirea acestora;
 
să prioritizeze şi să detalieze cele mai importante măsuri identificate, urmărind:
 
evaluarea impactului prin număr de locuri de muncă create, capital de investiţii atras şi impact asupra bugetului; 
 
fezabilitate (timp de implementare, necesar de finanţare); 
 
coerenţă (măsurile urmăresc principale cauze ale lipsei de avantaj competitiv); 
 
disponibilitatea investitorilor (urmărind îmbunătăţirea Valorii Propunerii de Investiţie);
 
să implementeze un set de măsuri accesibile şi să creeze un model de funcţionare ce poate fi replicat şi să influenţeze modul de lucru al ministerelor dincolo de un ciclu electoral şi guvernamental.
 
Dacă pentru componenta guvernamentală beneficiile sunt legate de ţinte de creştere economică şi implicit de venituri bugetare, dar şi de securitate, prin atragerea de investiţii străine şi performanţă a politicilor publice în domeniile programului, pentru mediul privat este vorba de reducerea obstacolelor şi costurilor, creşterea competitivităţii forţei de muncă şi îmbunătăţirea perspectivelor pe termen mediu şi lung.
 
Logica trans-regională a programului este conectarea la fluxuri de comerţ şi investiţii în Eurasia care vor domina economia regiunii în deceniile următoare. Investiţii targetate şi reducerea unor obstacole pot să aducă economiei României beneficii spectaculoase. 
 
La o analiză sumară, iată câteva dintre beneficiile estimate pentru România (în contextul creşterii volumului de marfă comercializată, realizării proiectelor de extindere a infrastructurii, dezvoltării de parcuri logistice şi de asamblare, noi locuri de muncă şi cresterii încasărilor bugetare):
25 miliarde de euro, creştere a PIB; 
150.000 noi locuri de muncă; 
4 miliarde de euro, încasări din taxe şi impozite. (Sursa: PwC)
 
Beneficii estimate în urma poziţionării ca o poartă pentru proiectele de energie 
90-140 miliarde de euro, creştere a PIB în următorii 20 de ani; 
115.000-190.000 noi locuri de muncă în următorii 20 de ani; 
6,3-10,5 miliarde de euro, încasări din taxe şi impozite în următorii 20 de ani. (Sursa: PwC)
 
Black Sea Maritime Cluster – beneficiile pentru România: 
Contribuţia la PIB: 10,7 miliarde de euro; 
Venituri fiscale: 1,6 miliarde de euro; 
176.000 de locuri de muncă; 
Reduceri de cost pentru Europa: 120 de milioane de euro anual. (sursa: PwC - Black Sea Maritime Cluster) 
 
Dar există şi beneficii de dezvoltare non-cuantificabile direct în cifre. Componenta dedicată finanţării implică accesul la metode moderne, eficiente şi mai ieftine de finaţare care să crească atractivitatea ansamblului sector de investiţii românesc pentru actori care sunt încă absenţi din piaţă. Componenta de educaţie şi forţă de muncă vizează, în directa convergenţă cu alte programe şi proiecte guvernamentale şi private, creşterea pe termen mediu a competitivităţii şi implicit atractivităţii pieţei româneşti.
 
Pentru societatea românească, Romania Gateway este un proiect de dezvoltare economică şi socială. Prin transfer de expertiză din privat în public, programul accelerează profesionalizarea şi eficientizarea guvernanţei economice. Prin atragere de investiţii, creează oportunităţi de muncă şi dezvoltare, dar şi de formare profesională. Prin sistemul de priorităţi care vizează dezvoltarea durabilă şi echilibrată a teritorilui – dezvoltat cu ajutorul ministerelor şi al Băncii Mondiale –, programul are şi o contribuţie în reducerea disparităţilor grave de dezvoltare pe care le acuză România.
 
Nu în ultimul rând, există beneficii de securitate pe termen lung. În aceeaşi măsura, în care este un proiect de guvernanţă economică şi dezvoltare, Romania Gateway este şi o ancoră de securitate. Aşa cum participarea la programul anti-rachetă al SUA şi NATO reprezintă o angajare directă în nucleul aliat transatlantic, Romania Gateway reprezintă un ambiţios echivalent economic. Dacă România reuşeşte aceste măsuri interne, ea devine contributor direct la succesul occidental al Noului Drum al Mătăsii ca răspuns la dinamica unor jucători cum sunt China, Rusia etc. Atât prin investiţii, cât şi prin interconectarea cu proiectele UE de infrastructură fizică şi virtuală, Romania Gateway este un proiect cu vocaţie trans-regională. Ieşind din logica rigidă de suma nulă a competiţiei strategice, Romania Gateway este simultan o propunere concreta a României pentru aliaţii săi de securitate şi economici din spaţiul euro-atlantic, cât şi o deschidere pentru partenerii şi investitorii care preferă perspectiva unui spaţiu de norme şi principii economice transparente şi echitabile.
 
În 2-4 octombrie 2014, la ediţia din acest an a Bucharest Forum, vom avea şi ocazia unei prime prezentări şi analize a funcţionării programului. Atât pentru Guvernul României, cât şi pentru partenerii instituţionali şi din mediul privat ai programului Gateway fiecare etapă este un test. Pentru România, însă, miza este mai mare: „România - poartă a Europei pe Drumul Mătăsii” este o cheie de boltă în proiectul dezvoltării. 
 
Andrei Ţărnea este director al Institutului Aspen România. 

Adauga Comentariu

Pentru a comenta, alege una din optiunile de mai jos

Varianta 1

Autentificare cu contul adevarul.ro
Creeare cont

Varianta 2

Autentificare cu contul de Facebook
Logare cu pseudonim

1 Comentariu

albu gaby
14.12.2014, 12:07:25

Fratilor, nu am inteles nimic din articolul dvs!? "Dincolo de UE şi NATO, România trebuie să convingă jucători statali, industriali şi de investiţii că reprezintă o oportunitate şi un partener." Ce inseamna aceasta fraza? Ca pentru a fi pe placul UE si NATO am desfiintat, am dat cu piciorul relatiilor noastre comerciale traditionale cu Rusia si China, iar acum culegem ponoasele si ne punem cenusa'n cap? Adica dupa 25 de ani in care am tipat continuu ca Rusia este cel mai mare dusman al Romaniei, iar produsele chinezesti sint un deseu, acum spunem "- Iarta-ne nene ca am fost mici si prosti si nu stiam ce spunem!"? Acest Romania Gateway mi se pare o dugheana care impacheteaza rahatul si spune ca totusi miroase a parfum! Spuneti fratilor clar si raspicat, in ultimii 25 de ani am facut o politica de rahat, hai sa deratizam si sa ne apucam sa ne facem relatii si comert acolo unde iese si un ban!

Modifică Setările