FP Romania

articolul anterior articolul urmator

Top FP România/2012. Categoria: Economie & Afaceri

0
27 Mar 2013 15:15:31
Autor: Petre Munteanu
Antreprenorii clujeni Ştefan Gadola, Péter Pál şi Ioan Socea (absent din imagine) au pornit de la 50 de dolari şi, în două decenii de muncă, au dus grupul EnergoBit la peste 150 milioane de euro.
Antreprenorii clujeni Ştefan Gadola, Péter Pál şi Ioan Socea (absent din imagine) au pornit de la 50 de dolari şi, în două decenii de muncă, au dus grupul EnergoBit la peste 150 milioane de euro.

Dacă reverenţele listei FP Global Thinkers merg spre personalităţi din toată lumea, ediţia locală adaugă, pentru al doilea an, o listă cu peste 100 de nume din România care pot mişca lucruri cu puterea ideilor – sau a exemplului. Acordăm o atenţie specială minţilor şi faptelor autohtone cu deschidere internaţională. În cazul unora remarcăm întreaga activitate de până acum.

Extras din FP România nr 32 (ian/ feb 2013)

Top FP România/ 2012: Politică, Relaţii Internaţionale, Economie, Angajament social, Cultură - plus, exclusiv online: Mass-Media, Educaţie/ Formare, Idei & Proiecte, Întreaga carieră/ Noua generaţie


Mihai Anghel, Dragoş Pavăl

Antreprenori

Pentru construirea unor mari afaceri autohtone, dar cu preocupare şi pentru soarta economiei şi a societăţii mai largi.

Al treilea agricultor al ţării ca amploare a operaţiunilor, Mihai Anghel, proprietar al grupului Cerealcom Dolj, a creat un un business de peste 120 de milioane de euro pe an, cu afaceri în producţia şi comerţul cu cereale şi în viticultură. Exploatează 25.000 de hectare de teren arabil – dar cu numai 50 de oameni, graţie unei investiţii de circa 15 milioane de euro în utilaje agricole de mare capacitate şi în tehnologii care monitorizează productivitatea şi consumul de motorină, pesticide sau îngrăşăminte. Întrucât majoritatea terenului este luat în arendă – „Eu nu sunt mare proprietar, am 10.000 de arendaşi şi stau drept în faţa lor. Sunt cea mai mare slugă din judeţul Dolj” –, în ultima vreme caută achiziţionarea suprafeţelor folosite. Dar nu numai el face asta: „Terenurile agricole de la noi sunt cumpărate de străini pe bandă rulantă. După ce am rămas fără toate celelalte, rămânem şi fără pământ. În zece ani nu o să mai discutăm de proprietari români de pământ… ", avertiza anul trecut omul de afaceri într-o discuţie cu ZF. Soluţia? „Dacă până şi americanii recurg la intervenţia statului în economie, şi la noi statul ar fi trebuit să vină să spună <<la noi terenul atât face>>, cel puţin la nivel declarativ. De ce în Ungaria este 5.000-7.000, iar la noi este gratis? Pământul nostru nu este cu nimic mai prejos."

Reţeaua magazinelor Dedeman, păstorită de Dragoş Pavăl & fraţii, a depăşit în 2012 cifra de afaceri de 500 de milioane de euro. Cum vedea, în 2010, cel mai mare antreprenor român din retailul local sensul pieţei: „Nu construim magazinele pentru astăzi. Reşiţa este totuşi un oraş reşedinţă de judeţ, un vechi centru industrial important, care beneficiază şi de anumite localităţi din împrejurimi. Şi în acest gen de oraşe este nevoie de magazine de bricolaj: se mai strică un robinet, se mai căsătoresc copii". (Business Magazin)


Dorin Alexandru Badea, Marian Duşan

Preşedinte, CFA România / Preşedinte, Romanian Business Accelerator

Pentru organizarea de conferinţe de investiţii la Bucureşti cu bătaie spre BRICS.

În aprilie trecut, Dorin Alexandru Badea superviza ediţia inaugurală a CFA Central and Eastern Europe Investment Conference, promiţând că „va fi unul dintre evenimentele marcante ale pieţei locale dar şi regionale de business, o oportunitate de a promova potenţiale afaceri şi investiţii din Europa Centrală şi de Est către pieţele financiare globale, respectiv de a releva noi idei de cooperare şi dezvoltare în regiune.” Primele vedete: „magicianul pieţelor emergente” Jim Rogers – co-fondator al Quantum Fund, alături de George Soros, Steven Sitao Xu – Chief Representative, The Economist Group/ China, Stuart Leckie – preşedinte Stirling Finance Limited/ Hong Kong şi Alejandro Reyes – Managing Partner, The Editors Group/ Hong Kong. Plus, TOMÁŠ SEDLÁCEK, Chief Macroeconomic Strategist la CSOB şi autor al prizatei Economics of Good and Evil. (Notă: Chartered Financial Analyst România, organizaţie afiliată la CFA Institute, reuneşte specialişti în domeniul financiar, în pieţe de capital şi în economie. Unul dintre obiectivele CFA România este dezvoltarea pieţei de capital româneşti.)

În iunie, Marian Duşan, cândva „cel mai tânăr antreprenor”, deschidea prima conferinţă cu tema „Investiţi în România” a Asociaţiei Romanian Business Accelerator, pe care a fondat-o. Şi promitea că „va urma un lung şir de evenimente pentru aducerea împreună a investitorilor, companiilor şi clasei politice, pentru găsirea de soluţii în vederea atragerii investitorilor străini de pe pieţele BRICS în ţara noastră.” (Notă: Romanian Business Accelerator îşi propune să sprijine ideile de afaceri cu potenţial, să promoveze punctele forte ale României pe pieţele externe, în special în statele BRICS, să susţină piaţa locală de capital şi să promoveze produsele şi mărfurile româneşti – şi chiar să demareze proiecte de dezvoltare a zonelor rurale.)


Cristina Bâtlan, Maria Lucia Hohan

Antreprenoare

Pentru extinderea pe piaţa internaţională a luxului vestimentar.

Anul trecut, compania producătoare de pantofi, genţi şi accesorii Musette din Huşi, controlată de familia Cristinei Bâtlan, a deschis magazine în Beirut, Ulan Bator (!) şi Paris. De trei ani, Musette a mizat puternic pe expansiunea în străinătate, deschizând magazine în Bulgaria, Ungaria, Luxemburg, SUA, Israel. Activă în acest business de 20 de ani, Cristina Bâtlan are acum două fabrici, unde produce circa 40.000 de perechi de pantofi şi 25.000 de genţi per colecţie, şi 23 de magazine – dintre care 9 în alte ţări.

Din atelierul său bucureştean, Maria Lucia Hohan trimite nu scrisori, ci ţinute în străinătate. Din ianuarie trecut, „rochiile, bolerourile sau topurile semnate MLH se vând cot la cot cu Balmain, Valentino, Dolce & Gabbana sau Maison Martin Margiela iar în primele două luni de prezenţă pe luisaviaroma.com, un sfert din colecţia Mariei fusese deja vândută”, relata Forbes România.


Corneliu şi Adrian Bodea, Mihaela Nicola şi Zoltan Szigeti

Antreprenori

Pentru preluarea de companii străine, fie şi din raţiuni diferite.

Una dintre realmente ştirile anului trecut suna aşa: „Adrem Invest, o firmă specializată în aplicaţii industriale pusă pe picioare la începutul anilor '90 de doi fraţi din Bucureşti, Corneliu şi Adrian Bodea, face un pas destul de rar întâlnit pentru o companie locală, cumpărând o firmă elveţiană din acelaşi domeniu de activitate. Dacă de obicei antreprenorii români caută salvarea în faţa căderii cererii interne pe pieţe din Africa sau Orientul Mijlociu, acţionarii Adrem Invest spun că aveau nevoie de un nume bun în portofoliu pentru a putea intra şi pe piaţa vest-europeană.” (ZF) Adrem estima anul trecut o cifră de afaceri de 39 milioane de euro, în creştere cu aproape 30% faţă de 2011, lucrând cu 835 de angajaţi. Trend-setteri?

Anunţul anului în industria românească, mai soft, a comunicării a fost că the group, cel mai mare grup de comunicare de pe piaţa locală, a intrat în acţionariatul OMD România şi PHD, agenţii de media care fac parte din OmnicomMediaGroup România, divizia locală de media a Omnicom, cel de-al doilea grup de comunicare la nivel mondial. Fondat în 2005 de Mihaela Nicola, Bogdan Nicola (frate) şi Zoltan Szigeti (soţ), The Group este acum un holding format din 17 agenţii, cu peste 80 de clienţi şi afaceri de peste 115 de milioane de euro în 2011; OmnicomMediaGroup România a avut în 2011 o cifră de afaceri de 30 de milioane de euro. „Ne-a preocupat totdeauna să identificăm oportunităţi de a creşte şi vedem parteneriatul nostru ca pe o traducere elocventă a conceptului <<expertiză internaţională împletită cu experienţă locală>>”, explica oficios cu acea ocazie Zoltan Szigeti, preşedintele the group. „Niciodată nu am cumpărat un plan de business, ci am evaluat o echipă, potenţialul acesteia şi, cu precădere, al liderului”, spunea şi Mihaela Nicola, CEO al holdingului, citată de Wall-Street.ro


Valer Blidar, Tiberiu Urdăreanu, Gabriel Valentin Comănescu

Antreprenori

Pentru, chiar dacă repetăm, afaceri grele în străinătate – o raritate încă pentru industria românească.
Astra Vagoane Călători, cel mai mare producător român de vagoane de cale ferată şi tramvaie, deţinut de Valer Blidar, a câştigat anul trecut un contract de 100 milioane de euro cu compania braziliană Vale, una dintre cele mai mari din lume, pentru livrarea a 100 de vagoane de călători, în doi ani şi jumătate – invemtaria la începutul acestui an revista Capital grupul industriaşilor români care atacă pieţele emergente.

După spusele lui Tiberiu Urdăreanu, acţionarul majoritar al UTI Holding, UTI Group a început să îşi regândească strategia de business, căutând să devină o societate globală. În acest moment, face asta prin replicarea în lumea largă a unor proiecte implementate în România (sisteme de management al traficului în Polonia, soluţie pentru tahograf digital în Ucraina, Bulgaria, Tadjikistan, Uzbekistan, Ucraina, portabilitatea numerelor de telefon în Albania) şi elaborarea unor proiecte noi (ca soluţia de autentificare folosind dispozitive mobile ale Centrului IT al Ministerului Comunicaţiilor şi Tehnologiei Informaţiei din Azerbaidjan).

Grup Servicii Petroliere (GSP), deţinut de omul de afaceri Gabriel Valentin Comănescu, operează două platforme de foraj petrolier în Golful Mexic, pentru compania locală PEMEX. GSP mai operează şi în Marea Nordului, pentru Wintershall BV, iar în curând va începe şi montarea de conducte submarine pentru E.ON E&P UK Limited, divizia de explorare şi producţie a E.ON.


Stefan Einfalt, Tommaso Serrano

Manager de proiect, Voestalpine Steel Service Center Romania / CEO, Transdanube Industries

Pentru afaceri grele în România – sau pentru aportul la reindustrializarea economiei româneşti.

Grupul austriac Voestalpine, specializat în producţia şi procesarea oţelului, a inaugurat în octombrie 2012 noua sa fabrică din oraşul Giurgiu, prin care ţinteşte pieţele regionale. Materia primă vine pe Dunăre, de la Linz, unde se află sediul central al grupului, iar produsele caută clienţi – din auto, electrocasnice şi energie – în România, Bulgaria, Serbia, Turcia şamd. Investiţia totală se ridică la 20 de milioane de euro şi a creat circa 500 de slujbe.
Din aceeaşi categorie, compania indiană Transadanube Industries a dat în vară semne că începe, în sfârşit, lucrările la oţelăria de 150 de milioane de euro pentru care s-a aşezat lângă Olteniţa – adică tot pe Dunăre, pe care vor pluti material primă şi produsele. În 2010, compania – parte a Grupului African Industries, administrat în continuare de familia celui care l-a fondat, în 1970 – anunţa că fabrica va fi gata în doi ani după începere lucrărilor. Oţelăria ar avea atunci o capacitate de 500.000 de tone de oţel lichid şi 450.000 de tone de oţel-beton pe an, ceea ce o va transforma în cea mai mare unitate de profil din România – angajatoare a circa 450 de localnici şi generatoare a altor 600 de locuri de muncă pe orizontală.


Ştefan Gadola, Péter Pál, Ioan Socea

Antreprenori

Pentru cele două decenii în care au adus la maturitate o companie industrială pornită de la zero. Cei trei antreprenori clujeni – dintre care doi cu mustăţi pe oală – au înfiinţat Grupul EnergoBit în 1990. „Nici nu visam noi că de la un fax şi 50 de dolari o să ajungem la 100 milioane de euro afaceri”, povestea pentru ZF cel fără de mustaţă. Anul trecut grupul specializat în echipamente şi servicii pentru industria energetică a avut o cifră de afaceri de 160 de milioane de euro, în creştere cu 10% faţă de 2011, şi 900 de angajaţi, mai mult cu 100 faţă de anul anterior. „Ţin minte că vorbeam între noi şi ne spuneam: când ajungem la 10 oameni ne oprim. Sunt de ajuns. Bine, hai că merg şi 20, dar nu mai mult de 50. Peste 100 nici nu se mai discută.”

Toamna trecută cei trei vicepreşedinţi ai holdingului fără preşedinte au invitat în acţionariat fondul de equity polonez Innova şi BERD. „Aportul de capital al celor doi noi acţionari va fi utilizat pentru dezvoltarea unor noi game de produse şi servicii, precum şi pentru dezvoltarea afacerilor. Obiectivul nostru strategic este cel de a deveni un leader regional pe piaţa pe care activăm. Vom rămâne acţionari semificativi, vom fi şi pe viitor foarte implicaţi în companie, atât în activitatea operaţională cât şi în dezvoltarea strategică”, s-au angajat cei trei cu o singură voce.

Din regulile care i-au ajutat şi în afaceri, şi în viaţă: „Încă de la început am bătut în cuie nişte principii. Soţiile să nu fie implicate în conducerea firmei, iar când doi ridică mâna şi sunt de acord cu ceva, al treilea zâmbeşte indiferent de alegerea pe care ar fi făcut-o. Eu am zâmbit de multe ori în aceşti 20 de ani în CA-uri care ţineau de multe ori până la 5 dimineaţa", mai povestea jurnalului financiar Gadola.
 

Anda Gânsca, Emi Gal

Antreprenori IT

Pentru crearea oportunităţilor.

Aflam toamna trecută, din Forbes România, că Anda Gânscă (23 de ani, originară din Cluj-Napoca), absolventă de Standford, a fost o vreme un cap de pod în Silicon Valley şi New York pentru Skolkovo, compania de investiţii cu capitaluri de şase miliarde de dolari care dezvoltă o replică a Silicon Valley lângă Moscova. La Stanford pusese bazele unui ONG care îşi propunea să devină o punte de legătură între Rusia şi Georgia, pe atunci în conflict. A mai fost implicată şi în proiectul Yandex, marele adversar al Google în Rusia. Deja e mult – cumva şi prea multă politică. Din aprilie 2012, a cotit-o. Împreună cu o asociată, Stephanie Voltfsun, a pus bazele unui startup – Knotch, serviciu din zona de „sentiment analysis” (analiza feeling-urilor utilizatorilor când intră în contact cu o informaţie de pe internet, în special de pe reţelele sociale). Primele sute de mii de dolari au apărut, urmează milioanele. Antreprenoarea îşi finanţează compania printr-o metodă relativ recentă: emite „convertible notes” (datorie convertibilă în acţiuni, la un moment dat). Primele venituri sunt aşteptate peste circa trei ani, de la companiile interesate de datele procesate de Knotch şi de la clienţii de publicitate (printr-un model similar cu cel aplicat de Facebook sau Google). Deocamdată, ea nu are un venit şi doarme doar trei-patru ore pe noapte, în rest lucrează fie la companie, fie în locuinţa sa închiriată din San Francisco – completa revista.

Emi Gal (25 de ani) a atras anul trecut, la a treia rundă de finanţare, investiţii de încă 800.000 de dolari în Branient, compania pentru care caută clienţi globali şi investitori americani. Inovaţia tehnologică contează: „Brain Ads este prima - şi în momentul ăsta singura - platformă de video retargeting, un produs pe care care l-am lansat anul trecut şi creşte foarte repede”, explica Gal anul trecut tot în Forbes România. Mai contează însă ceva: „Planul e să folosim banii pentru a mări echipa de sales şi pentru a investi în marketing şi PR. E foarte important să atragem cât mai mult awareness în această etapă de dezvoltare.“ Şi mai contează ceva – cu primii bani atraşi, compania şi-a deschis un birou la Londra. „Dacă vrei să faci ceva trebuie să fii acolo unde sunt oportunităţile şi unde sunt oamenii care te pot ajuta să reuşeşti." Urmează deschiderea unui birou la New York, iar de la extinderea în SUA aşteaptă creşterea valorii Brainient la 100 de milioane de dolari în 3 ani.


Mariana Gheorghe

CEO Petrom

Pentru, gata, ocuparea unui loc între cele mai puternice femei din lume. (Cum o fi?) La Gala Ligii Studenţilor Români în Străinătate de anul acesta, doamna Mariana Gheorghe a vorbit, vădit încântată, despre satisfacţia de a transforma radical o organizaţie. Anul trecut, revista Fortune a plasat-o pe locul 32 în lista celor 50 cele mai puternice femei din lume. Până şi preşedintele Băsescu s-a declarat impresionat. (Ce loc între puternicii lumii o putea ocupa vreodată un lider politic al celei de-a şaptea ţări din UE?) Mariana Gheorghe a devenit CEO al OMV Petrom în 2006, la doi ani după privatizarea companiei, cu obiectivul de a moderniza cel mai mare producător de petrol şi gaze naturale din sud-estul Europei; sub ghidajul ei, compania a crescut după toate criteriile, înregistrând rezultate de dimensiuni stelare: vânzări de 5,6 miliarde de dolari în 2011, în creştere cu 27%, şi profit de 1,2 miliarde de dolari, în urcare cu aproape 80% - explica Fortune.

CEO Petrom a mai transmis anul trecut superiorilor săi o veste bună: potrivit datelor preliminare, în perimetrul euxin Neptun, unde Petrom lucrează cu ExxonMobil, s-ar putea afla circa 84 de miliarde de metri cubi de metan – ceea ce a stârnit deja discuţii despre o independenţă energetică a României (fie şi de numai 20 de ani). Tot anul trecut, cea mai mare companie din România a mai făcut un pas stra¬tegic major: o central electrică de 530 de mi¬lioane de euro şi o capacitate de 860 MW, mai mult decât un reactor al centralei de la Cernavodă, amplasată la Brazi, pe platforma rafinăriei Petrobrazi, şi alimentată doar cu gaze naturale din producţia Petrom.


Dimitrie Muscă, Ioan Nani

Inginer agricultor / Director general, Antibiotice Iaşi

Pentru conducerea capitalistă a unor firme comuniste.

Anul trecut, agrointel.ro descoperea că „ultimul CAP din România plăteşte tractoriştii cu 2000 de euro şi n-are an fără profit de măcar un million” – iarăşi, trend-setter?

Combinatul Agroindustrial Curtici din judeţul Arad s-a născut imediat după Revoluţie, pe bazele fostului CAP din oraş. Inginerul agronom Dimitrie Muscă a fost numit preşedinte şi inginer-şef la CAP „Lumea Nouă” din Curtici în 1987. După Revoluţie, proaspăt foştii agricultori cooperatişti i-au cerut inginerului să ţină mai departe cooperativa – reface istoria agrointel.ro. CAP-ul devenit capitalist are acum o cifră de afaceri de 10 milioane de euro pe an, plăteşte asociaţilor anual câte 1.500 de kilograme de grâu la hectar, iar tractoriştii pot câştiga şi 2.300 de euro pe lună în sezon. Cooperativa funcţionează acum în sistem de holding, asociind două societăţi cu producţie vegetală, care lucrează 7.500 de hectare de teren, ferme de animale, fabrica de lactate şi abatorul, plus cele 29 de magazine de desfacere a produselor animaliere, 9 în Timişoara şi 20 în Arad. Ca detaliu, potenţial semnificativ, în curtea sediului administrativ al holdingului, în ferme sau printre grajduri, la oră fixă răsună din difuzoare „Noi suntem români” – mai descrie reportajul făcut parcă în alte vremuri, trecute; sau viitoare? Se spune că inginerii tineri care se angajează la CAI dau de bine şi nu mai pleacă.

Ioan Nani raporta la finele anului trecut că Antibiotice Iaşi îşi va atinge ţintele iniţiale privind cifra de afaceri şi profitabilitatea, iar în acest an rulajul companiei ar trebui să urmeze ritmul de creştere al pieţei de medicamente, de maximum 10%. Antibiotice Iaşi se află pe locul 11 în topul celor mai mari companii din industria de me¬di¬ca¬men¬te din România, cu o cotă de piaţă de 2,5%. Compania, controlată de Minis¬terul Să¬nătăţii, este una dintre puţinele firme de stat care au reuşit să rămână pe profit şi să-şi extindă ex¬por¬turile. La o adică, fabrica, ridicată în anii ‘50, a fost prima din sud-estul Europei care a produs pe¬nicilină, iar în anii ‘80 exporta jumătate din producţia de substanţe active. În 1997 a fost listată la categoria I a Bur¬sei, unde are acum o capitalizare de aproape 210 mil. lei. Tot anul trecut, premierul Victor Ponta asigura că participaţia statului la Antibiotice nu va fi vândută. Mai mult, companiei îi va reveni şi gestionarea producţiei Institutului Cantacuzino din Bucureşti, aflat în curs de reorganizare a activităţii. Vara trecută, MSF propunea ca Antibiotice să investească în unitatea de producţie a Institutului şi să preia şi Unifarm, ca distribuitor, creând o structură de producţie şi distribuţie a medicamentelor, vaccinurilor şi imunomodulatoarelor.


Menţiuni speciale

• Marius Ghenea, Lucian Isar, Ciprian Ladunca, Dan Pascariu, Dumitru Prunariu pentru asumarea salvării Tarom. După cum scria Dan Pascariu în ZF: De ce, după 18 ani, mi-am călcat pe inimă şi accept din nou o poziţie la stat? Categoric că răspunsul nu are legătură cu remuneraţia, întrucât ceea ce se vehiculează reprezintă 20-25% din cât aş primi în consiliul unei companii private. Răspunsul are însă legătură cu curiozitatea şi provocarea. În primul rând, curiozitatea de a fi parte a unui nou proces de reformă structurală (impus, e adevărat, pentru a nu ştiu câta oară, cu greu, din afară!), dar care poate să aibă implicaţii majore în a face România mai performantă, cu consecinţe directe în creşterea Produsului Intern Brut. În al doilea rând, provocarea de a demonstra că, în pofida greutăţilor, a rezistenţei, a adversităţilor, aplicând aceleaşi standarde de guvernanţă corporativă ca la companiile private se poate obţine performanţă şi la cele de stat. Am convingerea că şi ceilalţi lideri din business-ul privat care, ca şi mine, au acceptat să facă parte din acest program, fără a-şi neglija actualele poziţii şi îndatoriri, au fost animaţi de aceleaşi resorturi. Sunt persoane care au demonstrat leadership în domeniile lor de activitate şi au în spate performanţe notabile, care îi recomandă. Îmi place să cred că facem parte din aceeaşi tagmă a nemulţumiţilor constructivi care, în loc să se plângă şi să critice (cum fac nemulţumiţii destructivi, precum vorbitorii sau privitorii la talk-show-uri!), îşi suflecă mânecile şi se apucă de treabă, pentru a demonstra că <<se poate şi altfel>> şi că nu mai <<merge şi aşa>>

• Gerda Gherghiceanu, din satul Viscri, care vinde la Paris dulceaţă românească la 356 de euro borcanul. Dulceaţa e din fructe de pădure şi rubarbă absolut fără chimicale, iar borcanele sunt făcute de sticlari din zona Târnava Mare, puse în montură de lemn, alături cu o linguriţă de argint realizată manual la Turda. Altă găselniţă e seria limitată, de 1001 bucăţi. Lansarea produsului la Paris face parte dintr-un proiect finanţat din fonduri europene, care are ca scop promovarea satului Viscri, alături de Saschiz şi alte localităţi din zonă – proiect susţinut, desigur, chiar de către Prinţul Charles, care îşi închiriază turiştilor „palatul regal” din Viscri cu 670 de lire sterline pe săptămână.

Adauga Comentariu

Pentru a comenta, alege una din optiunile de mai jos

Varianta 1

Autentificare cu contul adevarul.ro
Creeare cont

Varianta 2

Autentificare cu contul de Facebook
Logare cu pseudonim

0 Comentarii

Modifică Setările