Ungaria - Rusia: un acord energetic controversat

Ungaria deţine în prezent patru reactoarea nucleare, care generează peste o treime din necesarul de energie electrică a statului, primul reactor fiind funcţional încă din 1982. În contextul creşterii cererii de energie, dar şi al altor factori, Parlamentul Ungariei şi-a exprimat dorinţa de a construi două noi reactoare în viitorul apropiat.

La mijlocul lunii ianuarie, în cadrul întâlnirii la nivel înalt dintre Viktor Orban şi Vladimir Putin, menită să eficientizeze cooperarea dintre cele două state şi să pună la punct relaţiile ruso-maghiare, s-a luat în discuţie şi problema energetică a Ungariei şi s-a ajuns la o înţelegere extrem de importantă. Un acord de cooperare în domeniul nuclear civil a fost semnat între Ungaria şi Rusia, care presupune şi construirea a două noi reactoarea la centrala de la Paks, ruşii fiind cei care vor oferi finanţarea necesară dezvoltării acestui proiect.

Ajutorul Federaţiei Ruse poate fi exprimat din mai multe perspective. În primul rând, va aloca un împrumut (aproximativ 12 mlrd. $, adică 80% din totalul costurilor de construcţie) pentru construirea celor două reactoarea. Apoi va oferi şi sprijini tehnologic, ocupându-se în mare parte de construirea efectivă a reactoarelor, urmând ca în cele din urmă să furnizeze combustibilul necesar funcţionării la un preţ mai avantajos şi training specializat personalului care va lucra acolo. Înţelegerile nu se opresc însă aici. Au fost negociate, de asemenea, şi reducerea costurilor la gazele importate de statul maghiar din Federaţia Rusă,

Compania franceză Areva, dar şi cea americană Westinghouse, împreună cu furnizori japonezi şi sud-coreeni şi-au exprimat anterior interesul pentru licitaţia privind contractul pentru extinderea centralei nucleare de la Paks. Cu toate acestea, un raport al cotidianului Nepszabadsag stipula faptul că ROSATOM, compania de stat rusească, ar fi fost singurul ofertant care a fost dispus să ofere pre-finanţare.

Orice acord de acest fel s-ar putea dovedi însă destul de controversat pentru premierul Orban, neexistând până în momentul de faţă niciun proces oficial de licitaţie pentru acest proiect. Normele Uniunii Europene, pe care statul maghiar le-a acceptat în momentul aderării, relevă faptul că orice proiect de stat trebuie să fie atribuit în urma unui proces de licitaţie, ori în acest caz nu există aşa ceva. Unii experţi menţionează că, totuşi, domnul Orban ar putea evita aceste prevederi susţinând faptul că acest contract a fost atribuit companiei ruseşti datorită faptului că nu este vorba de construirea unei noi instalaţii, ci de extinderea uneia deja existente. În consecinţă, UE se arată destul de îngrijorată asupra lipsei de transparenţă şi a competiţiei  cinstite în acest caz.

Viktor Orban a menţionat, în cadrul unei conferinţe de presă realizate înaintea semnării acordului de cooperare ruso-maghiar, faptul că Rusia este cel mai important partener al Ungariei din afara UE şi a ţinut să accentueze ideea că relaţia bilaterală cu statul rus poate fi considerată una de importanţă strategică. Este o plăcere pentru mine să văd că interacţiunile dintre noi s-au armonizat şi că se dezvoltă pe toate planurile, a declarat Putin.

Lucrurile par să fie destul de simple de ambele părţi în ceea ce priveşte câştigurile. Administraţia de la Moscova încearcă să transforme ROSATOM într-un gigant similar Gazpromului în domeniul exporturilor de gaze, arma energetică fiind cel mai relevant instrument al puterii ruseşti în momentul de faţă pe care încearcă să îl promoveze în Europa Centrală şi de Est. Pe de altă parte, statul maghiar încearcă să îşi asigure securitatea din punct de vedere energetic şi să dezvolte elementele strategice din infrastructura energetică a statului, într-un mod cât mai echitabil din perspectiva resurselor financiare. Există, de asemenea, şi posibilitatea ca în urma acestei experienţe Ungaria să se lege de Rusia, cu sau fără voia ei, pentru următoarele decenii, contrar ideilor dezvoltate la nivel european.

Adrian Barbu - urmează masterul de Analiza şi Soluţionarea Conflictelor la SNSPA Bucureşti. În această perioadă efectuează un stagiu de colaborare cu redacţia FP România, centrat pe dinamicile din Polonia şi Ungaria şi pe tema diplomaţiei economice