V-a mai spus cineva că viaţa decentă este un drept?

Ce faceţi pe 20 decembrie, între 12 şi 15? Dacă nu aveţi ceva realmente mai bun de făcut mergeţi în Gara de Nord pentru a-l asista pe ambasadorul britanic la servirea unei mese calde persoanelor fără adăpost din Bucureşti.

Atmosfera nu va fi ca la vreunul dintre sclipicioasele concerte „de Crăciun”, dar veţi fi mai aproape de spiritul momentului.

Şi al locului: 40% dintre români se află în situaţii de risc sau excluziune socială – ne aruncă în ochi organizatorii acţiunii caritabile/ de solidaritate, Casa Ioana. Care semnalează şi că „persoanele fără adăpost au fost deposedate de drepturile lor fundamentale”. Ce idee! Într-adevăr, dacă ceva este copleşitor statistic nu înseamnă că este şi normal, acceptabil, legitim, tolerabil.

Care dintre muuuulţii candidaţi ai "stângii" româneşti or fi amintit în campania electorală de “dreptul la o locuinţă sigură şi adecvată, dreptul la educaţie, dreptul la libertate şi siguranţă personală, dreptul la intimitate, la siguranţă socială, dreptul de a nu fi discriminat, dreptul de a vota”. Nu contează, au câştigat şi fără.

În altă ordine de idei, ambasadorul Martin Harris face astfel o puternică acţiune de diplomaţie publică, fie şi discretă. Cumva, afirmă că Marea Britanie susţine democraţia la firul ierbii, nu doar în relaţia cu grupurile de putere. Câţi ambasadori români participă la acţiuni similare în ţări şi mai subdezvoltate decât a noastră?

Pentru detalii, comunicatul Casa Ioana

‘’FOAMETEA NU ESTE O PROBLEMĂ DE CARITATE, CI O PROBLEMĂ DE JUSTIŢIE’’ – Jacques Diouf, Director General al Organizaţiei pentru hrană şi agricultură[1]

Bucureşti – 20 Decembrie 2012

Foarte mulţi oameni sunt afectaţi de nivelul de sărăcie din România. Persoanele fără adăpost sunt adesea afectate de această situaţie, găsindu-se la marginea societăţii şi lovindu-se de o serie de bariere în încercarea de a-şi schimba situaţia. Conform Eurostat, puţin peste 40% dintre români se află în situaţii de risc sau excluziune socială. Preşedintele Casei Ioana, Ian Tilling, spune că persoanele fără adăpost au fost deposedate de drepturile lor fundamentale.

În data de 20 decembrie 2012, între orele 12.00 şi 15.00, la Gara de Nord, Asociaţia Casa Ioana, împreună cu voluntari de la Ambasada Marii Britanii, de la Facultatea de Sociologie şi Asistenţă Socială din Bucureşti şi Hotel Intercontinental vor servi o masă caldă persoanelor fără adăpost din Bucureşti. Printre voluntari se numără şi ambasadorul Marii Britanii în România, domnul Martin Harris, Carmen Tănase, ea fiind şi Ambasadoare a misiunii Casei Ioana, dar şi Stefan Frank, managerul general al Hotelului Intercontinental din Bucureşti.

Evenimentul este sprijinit de către Direcţia Generală de Asistenţă Socială a Municipiului Bucureşti. Mâncarea este oferită şi pregătită de către cei de la Hotel Intercontinental. Alte companii au donat bani şi alte lucruri necesare pentru desfăşurarea cu success a evenimentului.

În ciuda faptului că se estimează un număr aproximativ de 5.000 de persoane fără adăpost în Bucureşti, este imposibil să se cunoască numărul real al oamenilor care trăiesc în condiţii aspre pe străzile capitalei. Mulţi alţii trăiesc în adăposturi supraaglomerate sau în condiţii inadecvate, în timp ce alţii apelează la prieteni. O lipsă acută a locuinţelor convenabile din punct de vedere financiar, corelată cu lipsa unui loc de muncă stabil, reprezintă cauze semnificative ale fenomenului persoanelor fără adăpost. Aproximativ 300 de persoane fără adăpost mor în fiecare an în Bucureşti.

Persoanele ce experimentează lipsa unui adăpost se confruntă cu o încălcare a drepturilor umane. Accesul la o locuinţă sigură este unul din drepturile fundamentale ale omului. Însă fenomenul persoanelor fără adăpost nu se rezumă doar la o locuinţă întrucât acesta reprezintă lipsa unei legături cu familia, prietenii şi comunitatea şi lipsa controlului asupra propriului mediu.

O persoană fără adăpost se confruntă cu încălcarea dreptului la o locuinţă sigură şi adecvată, dreptul la educaţie, dreptul la libertate şi siguranţă personală, dreptul la intimitate, la siguranţă socială, dreptul de a nu fi discriminat, dreptul de a vota şi multe altele. Aceste drepturi ale omului sunt protejate de o serie de tratate internaţionale, în special Convenţia Drepturilor Civile si Politice ale Omului (ICCPR), Convenţia Internaţională cu privire la Drepturile economice, sociale şi culturale (ICESR) şi Convenţia privind Drepturile Copilului (CRC). România este parte a tuturor acestor tratate, prin urmare este legal şi moral să se promoveze, protejeze şi să se realizeze drepturile acestor oameni.

Ian Tilling afirmă că fenomenul persoanelor fără adăpost este mult mai mult decât o problemă legată de locuinţă. ‘’Fenomenul persoanelor fără adăpost se referă la drepturile omului. Persoanele fără adăpost nu sunt doar obiecte ale carităţii ce caută ajutor şi compasiune - la fel ca şi ceilalţi, ei sunt oameni care sunt îndreptăţiţi la promovarea şi apărarea drepturilor fundamentale. Din moment ce drepturile umane aparţin fiecăruia dintre noi, este interesul comunităţii să asigure respectarea şi protejarea drepturilor persoanelor fără adăpost’’.

Nu există un singur motiv pentru care oamenii devin persoane fără adăpost. Deşi sunt factori comuni care, laolaltă, determină persoanele să trăiască în stradă: problemele financiare, lipsa unui loc de muncă şi dezbinarea familială, motivele pentru care o persoană rămâne fără adăpost sunt complexe şi de cele mai multe ori se află în afara sferei de control. Astfel, dacă o persoană nu are resursele necesare prevenirii situaţiei de a nu avea o locuinţă, atunci este puţin probabil să aibă resursele necesare depăşirii situaţiei de a trăi pe stradă.
Acest eveniment nu este un act de caritate, ci unul de solidaritate şi recunoaştere a drepturilor persoanei la hrană şi dreptul la un adăpost. Ana-Maria, în vârsta de 24 de ani, fostă beneficiară a Casei Ioana, explică: “ Atunci când trăiam pe stradă, împreună cu fiica mea, în vârstă de 6 ani, am muncit din greu pentru a avea diverse locuri de muncă, însă nici unul nu era plătit decent. Nimeni nu dorea să îmi ofere un loc unde să stau, deoarece nu aveam destui bani pentru a plăti garanţia pentru cameră. De foarte multe ori, nu am mâncat eu nimic pentru ca fiica mea să se hrănească.”

Ambasadorul Marii Britanii în România, domnul Martin Harris, spune: “ Sunt încântat că, împreună cu un grup de voluntari de la Ambasada Marii Britanii, echipa minunată de la Casa Ioana aduce spiritul Craciunului in inima Bucureştiului, oferind sprijin unor oameni defavorizaţi. Este greu să ne imaginăm toate greutăţile prin care trec aceşti oameni pentru a-şi schimba în bine viaţa şi sunt foarte fericit că acţiunile organizaţiilor britanice de caritate le fac viaţa mai fericită. Majoritatea dintre noi suntem binecuvântaţi cu securitatea unei familii iubitoare şi un adăpost sigur, aşa că astăzi avem posibilitatea de a vedea şi cealaltă faţă a monedei, viaţa persoanelor fără adapost, şi să încurajăm acţiunile ce sprijină schimbarea.”

Managerul general al Hotelului Intercontinental din Bucureşti, domnul Stefan Frank a declarat: „Când am auzit prima dată despre acest proiect, am fost de acord imediat cu pregătirea şi servirea unei supe sănătoase pentru sute de oameni fără adăpost, care trăiesc pe străzile din Bucureşti. Unul din colegii mei de la hotel este o fostă persoană fără adăpost care a reuşit să iasă din această situaţie. Astăzi este unul din cei mai buni angajaţi, cu un venit lunar sigur, care are grijă de propria lui familie. Acest lucru nu ar fi putut fi posibil fără ajutorul organizaţiilor precum Casa Ioana”.

Evenimentul îşi doreşte să aducă în prim plan problemele cu care persoanele fără adăpost se confruntă, cele legate de hrană şi locuire. Andreea Gheorghe, manager al adăpostului Casei Ioana din Bucureşti, declară: “Ştim că este un lucru minor şi că o masă caldă nu va schimba foarte mult. Cu toate acestea, va aduce în lumină un grup de persoane marginalizate, ce întampină dificultăţi în a accesa drepturilor lor fundamentale.”

Contact: Nicoleta Dinu – Relaţii publice şi comunicare
Telefon: +40213326390
Mobil: +40
Email: Nicoleta.dinu@casaioana.org
URL: www.casaioana.org
Descrierea Asociaţiei Casa Ioana
Asociaţia Casa Ioana a fost înfiinţată în anul 1995 şi ajută familiile şi femeile singure fără adăpost în procesul de reintegrare socială, oferindu-le cazare temporară şi servicii psihosociale. Oferim suport comprehensiv beneficiarilor pentru a sprijini tranziţia către o viaţă independentă, un adăpost şi un loc de muncă, ajutându-i în achiziţionarea unor abilităţi care să prevină întoarcerea pe stradă. Important în acest proces este credinţa că beneficiarii trebuie încurajaţi să ia propriile decizii, să le fie încurajată independenţa.
Casa Ioana consideră că soluţiile referitoare la fenomenul persoanelor fără adăpost necesită mult mai mult decât distribuţia unor resurse materiale: problemele complexe necesită soluţii comprehensive care, în cazul persoanelor fără adăpost, se focalizează pe circumstanţe sociale şi pe bunăstarea condiţiilor de locuire.
Beneficiarii vor sta la Casa Ioana pentru o perioadă de maxim un an, timp în care ei vor beneficia de servicii psihosociale, corelate cu nevoile lor. Un aspect central în munca Asociaţiei Casa Ioana este acela al ajutorării beneficiarilor în găsirea unui adăpost sigur şi a unui loc de muncă, pentru a putea avea o viaţă independentă. 80% din adulţii de la Casa Ioana se întoarc pe piaţa muncii, pe durata şederii în cadrul centrului. Pentru cei care se află în imposibilitatea de a se întoarce la muncă, pe durata şederii în centrul asociaţiei, datorită unor cauze precum vârsta, boala sau dizabilitatea, Casa Ioana îi ajută în găsirea unui adăpost în care să trăiască decent.
Beneficiarii vor sta la Casa Ioana pentru o perioadă de maxim un an, timp în care ei vor beneficia de servicii psihosociale, corelate cu nevoile lor. Un aspect central în munca Casei Ioana este acela al ajutorării beneficiarilor în găsirea unui adăpost sigur şi a unui loc de muncă, pentru a putea avea o viaţă independentă. 80% din adulţii de la Casa Ioana se vor întoarce pe piaţa muncii, pe durata şederii în cadrul centrului. Pentru cei care se află în imposibilitatea de a se întoarce la muncă, pe durata şederii în centrul asociaţiei, datorită unor cauze precum vârsta, boala sau dizabilitatea, Casa Ioana îi ajută în găsirea unui adăpost în care să trăiască decent.

________________________________________
[1] Directorul General al Organizaţiei pentru Hrană şi Agricultură