Începutul masiv al solidarizării internaţionale în faţa pandemiei
0
La finele săptămânii trecute, vă anunţam că în această săptămână vom vedea cum marile organizaţii internaţionale se vor mobiliza pentru a răspunde cererilor de ajutor adresate de statele ale căror economii au fost cel mai grav afectate de pandemia cu COVID-19.
Iată că aşa s-a întâmplat, într-o demonstraţie de forţă de care chiar era nevoie pentru a arăta că, în caz de criză de extremă, apelul la structurile internaţionale, la filosofia solidarităţii prin multilateralism, rămâne totuşi singura metodă de care dispunem, chiar dacă uzată, atacată şi discreditată de celălalt demers, cel al hiper-protecţionalimului promovat de unii lideri politici ai lumii.
Ieri, Fondul Monetar Internaţional a aprobat plata unui ajutor de urgenţă către 25 dintre ţările cele mai sărace ale lumii. Deloc întâmplător, sunt cele nominalizate deja de rapoartele internaţionale apărute în ultimele săptămâni, printre care cel al OXFAM de care am vorbit mai pe larg, măsură care le va permite uşurarea poverii reprezentată de datoria lor externă, mai precis le permite "să acopere şase luni de returnare a datoriei faţă de FMI şi, astfel, să consacre o mare parte din ceea ce au ca resurse pentru eforturile lor îndreptate către urgenţele medicale". Cele 25 de ţări sunt: Afganistan, Benin, Burkina Faso, Republica Centrafricană, Ciad, Insulele Commore, RD Congo, Gambia, Guineea, Guineea-Bissau, Haiti, Liberia, Madagascar, Malawi, Mali, Mozabic, Nepal, Niger, Rwanda, Sao Tome si Trincipe, Sierra Leone, Insulele Salomon, Tadjikistan, Togo, Yemen. În plus, sprijin de mai dimensiuni pentru Ghana şi un efort important pentru ţările din Balcanii de vest, acolo unde s-a aprobat finanţare de urgenţă pentru ţările care au solicitat acest lucru, adică 400 milioane $ pentru vecinii noştri din Macedonia de nord, Albania şi Kosovo.
În total, FMI a anunţat că dispune în acest moment de o capacitate de împrumut şi finanţări de urgenţă în valoare de 1 trilion $. Pentru situaţia actuală, a fost creat un sistem extrem de mobil care plata fondurilor necesare prin intermediul fondului fiduciar Catastrophe Containment and Relief Trust. Fondul fiduciar creat de FMI "are în acest moment o capacitate de 500 de milioane $, cuprinzând şi fondurile venite din partea UK (185 milioane $) şi Japoniei (100 milioane $). La rândul lor, China şi Olanda s-au angajat să sprijine cu contribuţii importante", Kritalina Georgieva, directoarea generală a FMI, solicită contribuţii şi din partea altor donatori.
Este limpede că sistemul acesta global s-a pus în mişcare după ce secretarul general al ONU, Antonio Guterres împreună cu 165 de foşti lideri politici ai comunităţii internaţionale şi figuri proeminente ale lumii contemporane au adresat un mesaj comun - susţinut cu patos şi de Papa Francisc - în favoarea suspendării plăţilor ce trebuiau făcute în contul datoriilor externe ale ţărilor cele mai sărace şi vulnerabile ale lumii.
Este un început, spun cei care cred că statele lumii au realizat, fie şi târziu şi în condiţii de presiune maximă, că soluţia solidarităţii permite fixarea, chiar şi în regim temporar, dar totuşi reală şi incontestabilă, a unora dintre presiunile cele mai urgente. Nu ştiu dacă asta se face dintr-un extraordinar elan de umanism. Mai degrabă, aş fi înclinat să cred că soluţia aceasta de acum a FMI, ceea ce veţi auzi că vine în zilele următoare din partea Băncii Mondiale, a liderilor din G7 şi G20, a miniştrilor de finanţe şi gevernatorilor băncilor centrale din ţările G20, va fi răspuns de logică politică. Este o acţiune multilaterală coordonată pentru a opri ca pandemia actuală să-şi prelungească şi mai mult consecinţele economice. Transformându-se - şi de asta le este cel mai teamă - într-o problemă socială de amploare regională sau continentală, generând revolte ale foamei şi migraţii necontrolate.
Este posibil ca asemenea mişcări să reuşească cu singura condiţie ca evoluţia pandemiei să fie oprită la timp prin găsite unui vaccin şi a unui tratament, poate mai devreme de perioada de mai multe luni (până la un an) pe care o prevăd experţii. Să vedem şi dacă, în aceeaşi logică a mişcării coordonate de solidaritate, liderii politici vor putea ajunge la concluzia că, pe fond, cel mai important răspuns pe care ar trebui să fie în stare să-l dea este crearea unui fond internaţional care să acopere atât brevetul pentru vaccin şi tratament (cu trecerea sa automată în zona patrimoniului comun al umanităţii) cât şi finanţarea liniilor de fabricaţie pentru o producţie de dimensiuni globale. Astfel ar putea fi depăşită logica ucigaşă a super-protecţionismului naţional motivat exclusiv ideologic. Şi s-ar putea să avem o şansă. Cu toţii.
Se încarcă comentariile...
